CALENDAR. Victor Ponta: Dacă nu facem regionalizarea în 2013, nu o mai facem

„Dacă nu facem în 2013 regionalizarea, nu mai facem!”, a spus Victor Ponta după prima ședință a noului său guvern. El a argumentat că în 2014 va fi an electoral, întrucât sunt alegeri prezidențiale, și „vor începe disputele”.

Premierul a precizat că dorește ca până la sfârșitul lunii iunie 2013 legea privind noua structură a regiunilor să fie trecută de Parlament cu minimum două treimi din voturi, dar aceste voturi nu ar vrea să vină numai de la majoritatea USL, ci și de la alte formațiuni.

Ideea de reîmpărțire regională a României, în primul rând pentru o abordare mai eficientă a cheltuielilor, inclusiv pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene, a fost adusă în discuție în mediul politic din România de președintele Traian Băsescu.

La începutul acestui an, preşedintele îi informa pe diplomaţii acreditaţi în România că actualii guvernanţi au în vedere o eventuală reorganizare administrativă „dacă o vor permite condiţiile politice".Şi fostul premier Emil Boc menționa, la începutul anului, ca prioritate a PDL, reorganizarea administrativă. Regionalizarea și reorganizarea teritorial-administrativă a făcut subiectul unor intense discuții polemice în cursul anului 2011.

PSD șiPNL, pe atunci în opoziție, dar și UDMR, care se afla la guvernare, s-au împotrivit proiectului de împărțire a regiunilor propus de PDL.

Ce presupune regionalizarea

România ar putea avea nouă judeţe mai mari în loc de 42. În noua organizare, prefecturile ar juca rolul guvernelor regionale, iar banii europeni ar putea ajunge direct în aceste zone. Va fi greu de pus în practică, însă, spun analiştii, din cauza intereselor politice.

În șase ani de la aderarea în Uniunea Europeană,România a atras mai puţin de 10 procente din cei 30 de miliarde de europuşi la dispoziţia sa. Moldova, Oltenia şi Dobrogea sunt printre cele mai sărace regiuni ale Europei, iar acest handicap nu a fost reparat cu fondurile venite de la Bruxelles. Comisia Europeană ar vrea să schimbe strategia de alocare a banilor pentru România, însă tema regionalizării va fi speculată politic, spun analiştii.

Miza procesului de regionalizare o reprezintă cele 40 de miliarde de euro care ajung în Româniade la Comisia Europeană în perioada 2014-2020. Aceşti bani fie ajung în Bucureşti ca până acum, de unde sunt redistribuiţi în regiunile ţării, fie ajung în fiecare regiune, iar de aici sunt administraţi în mod separat.

Variante

Graniţele celor 42 de judeţe ar urma să se dizolve anul viitor, iar România să fie împărţită în mai multe regiuni. Există mai multe variante: o împărţire după graniţele regiunilor istorice de la Crişana şi Bucovina, până în Dobrogea, sau delimitarea după criterii economice.

Polii de dezvoltare economică ai României sunt cele șapte mari oraşe, iar fiecare din acestea se bazează pe mai multe puncte forte.

Bucureştiul,de exemplu, are atât zonă industrială, cât şi un puternic centru universitar, plus cele mai bune legături de infrastructură.Cluj-Napocapoate deveni un important centru IT din Europa, Iași este centrul cultural al României,Constanțapoate deveni cel mai puternic punct comercial şi energetic al ţării, iar Craiova poate miza pe agricultură.Braşovşi Timişoarapot atrage fonduri pentru turism şi infrastructură. Cel mai greu va fi însă ca politicienii să renunţe la o parte din avantajele pe care le au acum.

În prezent, România este împărţită formal în opt regiuni de dezvoltare, după poziţia geografică.