C. Degeratu: Rusia vrea să pună la îndoială capacitatea NATO de a riposta când este lovit un teritoriu al unui stat membru

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei

„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei mai spune că unul din scopurile președintelui rus este „neutralizarea completă a Ucrainei”, adică „trimiterea în derizoriu a ideii de parteneriat cu NATO”.

„Acesta ar fi punctul 2. Punctul 1 l-au realizat, extinderea la Marea Neagră prin Crimeea. Punctul 3 probabil este cel care ar urma - punerea în discuție a capacității de acțiune potrivit Articolului 5 (din tratatul NATO, n.r.). Probabil că Rusia va încerca să demonstreze că Articolul 5 nu funcționează sau nu funcționează pentru toți şi nu aşa cum îşi imaginează unii”, a spus Constantin Degeratu.

El a evocat scenariul unei provocări din partea Rusiei în cazul căreia NATO să nu poată acționa în timp util, cum ar fi ocuparea sau lovirea unui teritoriu sau a unei țări. Generalul în rezervă a arătat că, potrivit unor analize recente, variantele care ar fi luate în calcul la Moscova ar putea fi Estonia și România.

În ceea ce privește țara noastră, Constantin Degeratu spune că „nu se pune problema ocupării unui teritoriu”, ci, eventual, „scoaterea unui teritoriu de sub controlul forțelor guvernamentale”. Generarul arată că o posibilitate ar fi „însămânţarea unor mişcări separatiste care ar pune România în incapacitate de acțiune a NATO cu o intervenție de tipul Articolului 5”.

Nu este vorba doar de coordonarea și pregătirea unei intervenții din punct de vedere militar, ci și de o decizie politică. Aceasta, în condițiile în care Rusia are relații tot mai strânse cu state care sunt atât membre UE, cât și membre NATO.

„În primul rând e vorba de un vot, iar un vot e o chestiune politică. Liderii politici din NATO nu au mandat popular pentru angajare militară. Sunt sigur ţări care n-ar putea vota pentru acțiune militară acum: Ungaria, Grecia, Bulgaria. Altele ar fi cu siguranță reticente”, a spus Constantin Degeratu în emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24.