APĂRARE. Americanii trimit armament greu în România
Armata americană vrea să repoziţioneze tehnica militară pe flancul de est al Alianţei Nord-Atlantice pentru că manevrele comune cu statele membre din această regiune s-au intensificat în ultimul an. Noua strategie a fost discutată cu fiecare dintre cele şase state vizate de această strategie, printre care şi România.
„Forţele rotaţionale americane au nevoie să se mişte cât mai repede şi cât mai uşor pentru a participa la exerciţiile militare. Estonia, precum şi Lituania, Letonia, Bulgaria, România şi Polonia au fost de acord să găzduiască componente de tehnică militară echivalente necesităţilor a până la 750 de soldaţi (un batalion – n.r.)”, a declarat secretarul american al apărării, Ashton Carter.
Elaborarea acestui proiect militar este în fază incipientă, a precizat ministrul român al Apărării.
„Pe măsură ce discuțiile pe acest subiect avansează, vom putea preciza și ce fel de tehnică va fi dislocată și în ce locuri din România”, a explicat Mircea Dușa.
Ambasadorul SUA la NATO vorbeşte despre transferul a peste 150 de tancuri şi blindate. Acestea vor ajunge în România dintr-o bază din Germania.
„Reprezintă un efort de a eficientiza exerciţiile militare de pe flancul de est. Nu presupune şi staţionarea unor soldaţi. Soldaţii se vor mişca pe baza unui program rotaţional pentru manevre militare. Nu considerăm că există vreo justificare pentru reacţii ostile”, a menționat Douglas Lute, ambasadorul SUA la NATO.
Rusia vede în această consolidare a flancului estic cel mai agresiv act al Statelor Unite de la încheierea Războiului Rece. Asta în vreme ce atitudinea Moscovei şi mai ales tehnicile sale neconvenţionale de intimidare continuă să fie un element de îngrijorare printre statele aliate.
Exercițiu cu 1.500 de militari în Marea Neagră
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Războiul hibrid este o temă care a fost pusă pe tapet la întâlnirea miniştrilor apărării. Practic, statele din Alianţa Nord-Atlantică se pregătesc pentru a face faţă şi unei asemenea provocări plecând bineînţeles de la exemplul anexării Crimeei într-un loc unde au apărut soldaţi fără însemne militare, vehicule militare fără însemne. Războiul de tip hibrid poate să însemne provocări de tip economic, destabilizare prin articole false în presă şi multe alte lucruri.
©FOTO: GULLIVER/GETTYIMAGES
În aceste condiții, NATO se va implica activ și în consolidarea capacităţilor de apărare a Republicii Moldova, dar fără să ofere acesteia în mod direct bani sau echipament militar. Alianţa va oferi Chişinăului asistenţă legislativă în domeniul securităţii naţionale, va facilita demararea unor discuţii între oficialii moldoveni şi ţările care le-ar putea furniza acestora echipament militar şi va ajuta la reformarea sistemului militar al ţării. Decizia a fost luată tot la reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO.
Toate aceste decizii s-au luat în timp ce la București s-a votat în Parlament Strategia de apărare a țării prezentată în ajun de președintele Klaus Iohannis. Documentul a fost votat cu emoții, la limită. Puțin a lipsit să nu avem o strategie de apărare. PNL, UNPR şi PSD au votat pentru, dar de la PSD au lipsit mulţi. De fapt, e mai uşor de spus câţi au fost: doar vreo 30 de parlamentari au venit azi la serviciu. A lipsit şi preşedintele Senatului, care la momentul votului era în Turcia, în vizită la spital la pacientul Victor Ponta. Dacă ar mai fi fost cinci absenţi, nu se putea vota, din lipsă de cvorum. Şi nu e singurul moment de suspans: strategiei îi lipsea un aviz de la comisia de politică externă. Un aviz pe care puterea l-a cerut şi la care, până la urmă, tot puterea a renunţat. Încă un detaliu: premierul interimar Gabriel Oprea a fost unul dintre susţinătorii strategiei.
Și poate nu lipsit de importanță, tot marți, la București, s-a aflat în vizită șeful spionilor britanici, Alex Younger, care s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu șeful SRI, Eduard Hellvig, dar și cu premierul interimar, Gabriel Oprea.
Cele 28 de state membre NATO contribuie la forţa militară a Alianței cu 3,6 milioane de oameni, 7.500 de tancuri, 5.900 avioane de luptă şi peste 5.300 de arme nucleare. Cheltuielile pentru apărare ale NATO se ridicau, în 2013, la o mie de miliarde de dolari.
Citește și:
ANALIZĂ. Rusia schimbă strategii de apărare în țări NATO
Vladimir Putin, îngrijorat de scut: „Ne vom orienta forțele armate către teritoriile de unde vin amenințări!”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
