FOTO: kremlin.ru
„Vom fi obligați să orientăm forțele noastre armate către acele teritorii dinspre care vin amenințări”, a declarat liderul de la Kremlin în cursul unor declarații de presă pe care le-a făcut după ce a avut convorbiri cu președintele Finlandei, Sauli Niinisto.
Declarațiile președintelui rus au venit în replică la întrebarea unui jurnalist finlandez care a vrut să știe ce răspunde Vladimir Putin finlandezilor îngrijorați, pe de o parte, de înarmarea NATO și a Rusiei, iar pe de altă parte de demonstrația de forță militară din regiunea Mării Baltice.
Vladimir Putin a spus că cea mai bună garanție de securitate pentru Finlanda este statutul său neutru.
„Atunci când există o amenințare din partea unui stat vecin, Rusia trebuie să răspundă într-un mod adecvat și își consolidează politica de apărare, pentru a neutraliza orice potențială amenințare. Dacă cineva ne amenință teritoriul înseamnă că vom fi nevoiți să ne îndreptăm în mod adecvat forțele noastre armate către regiunile dinspre care vin amenințările. NATO se îndreaptă către granițele noastre și noi nu avem unde să ne mutăm. Totuși, nu vrem o escaladare. Sigur, vom analiza cu atenție, vom monitoriza (...) Sunt mai degrabă semnale politice la adresa Rusiei sau a aliaților ei. Suntem mai îngrijorați, de pildă, de desfășurarea unui sistem antirachetă – acesta este un lucru serios, de o importanță strategică”.
Președintele Finlandei (stânga) a fost primit la reședința oficială a președintelui rus (dreapta) FOTO: kremlin.ru
Declaraţia a fost făcută la doar câteva ore după ce acelaşi Vladimir Putin anunţa că armata rusă va primi anul acesta peste 40 de rachete balistice intercontinentale. Liderul de la Kremlin nu a precizat unde vor fi amplasate noile proiectile cu focoase nucleare, dar a spus că acestea pot penetra cele mai performante scuturi antirachetă din lume. În replică, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că nu înţelege necesitatea acestui „zăngănit de arme al Rusiei”.
Liderul de la Kremlin a deschis, marți, la Moscova, o expoziţie de tehnică militară şi s-a folosit de acest prilej pentru a anunţa noi achiziţii de armament.
„Arsenalul nostru nuclear va fi dezvoltat prin adăugarea a peste 40 de rachete balistice intercontinentale capabile să penetreze cele mai sofisticate sisteme de apărare antirachetă. Echiparea forţelor armate cu armament modern şi eficient reprezintă o prioritate a programului nostru militar”, a declarat liderul de la Kremlin.
Afirmaţiile preşedintelui rus au fost o aluzie, mai mult decât transparentă, la scutul antirachetă desfăşurat de americani în Europa, inclusiv în România.
FOTO: kremlin.ru
Armata rusă va testa, în viitorul apropiat, şi o nouă generaţie de echipamente radar bazate pe o tehnologie complexă capabilă să detecteze ţinte în mişcare aflate la distanţe foarte mari. Primul astfel de radar ar urma să fie amplasat la graniţa de vest a Rusiei.
O reacţie la parada nucleară a Rusiei a venit şi de la şefa Forţelor Aeriene americane, aflată în vizită la Paris, care a anunţat că Statele Unite analizează posibilitatea de a mobiliza avioane de vânătoare F-22 în Europa. În replică, adjunctul ministrului rus al Apărării, Anatoli Antonov, a acuzat că omologii din statele membre NATO că încearcă să atragă Rusia într-o cursă a înarmării.
(VIDEO. Istoricul Cosmin Popa despre noile amenințări ale lui Vladimir Putin)
Citiți și:
Președintele Federației Ruse a mai declarat marți, la conferința de presă susținută alături de omologul finlandez, că vrea ca Ucraina să-și plătească împrumutul de 3 miliarde de dolari pe care l-a luat de la Moscova în timpul mandatului fostului președinte Viktor Ianukovici.
În opinia lui Vladimir Putin, acordul de pace de la Minsk a fost echilibrat și corect, iar dacă Rusia nu ar fi fost de acord cu conținutul său, atunci nu l-ar fi semnat.