Peste 30 de copii din judeţul Iaşi ajung, în fiecare an, la spital, intoxicaţi cu nitriţi şi nitraţi pentru că beau apa din fântâni. Localnicii au apă bună la cişmea, dar o preferă pe cea din fântâni pentru că este gratuită! Cişmele sunt folosite doar pentru a ţine animalele legate.
În comuna Aroneanu, peste 20 de cişmele stau nefolosite, de aproape 10 ani. Au fost făcute cu bani de la Banca Mondială, care a finanţat construcţia unei reţele de canalizare şi alimentare cu apă potabilă în sat. Numai că, la scurt timp după ce au fost date în folosinţă, a apărut o problemă: cine plăteşte apa consumată?
„Era greu de contabilizat. Unul lua o roabă de apă și altul lua să facă un ceai”, a afirmat Benone Moruzi, primarul comunei Aroneanu.
Cum Regia de apă din Iaşi, care alimenta cişmelele, nu putea face acte caritabile, robineţii au fost blocaţi.
„În momentul în care cineva îşi va manifesta disponibilitatea pentru a consuma apa de la aceste cişmele ele vor fi dotate cu contori şi se vor factura celor care vor consuma apă”, a declarat Răzvan Manolache, purtator de cuvânt APAVITAL Iaşi.
Oamenii beau în continuare apă de la fântână, chiar dacă ştiu că s-ar putea îmbolnăvi. Apa conţine nitriţi şi nitraţi în cantităţi mari, substanţe care nu se dispar prin fierbere.
Primăriile au obligaţia să verifice, anual, calitatea apei din fântâni şi să le închidă pe cele periculoase. Nu o fac însă pentru că analizele sunt scumpe, ajung până la 300 de lei, pentru fiecare fântână.
Cei mai vulnerabili la îmbolnăviri sunt copiii. Iaşi este printre judeţele unde se înregistează cele mai multe cazuri de intoxicaţii. În acest an s-au înregistrat 8, iar în ultimii cinci s-au semnalat 130 de îmbolnăviri.
Nitriţii şi nitraţii au ajuns în apa freatică din cauza folosirii excesive a îngrăşămintelor în agricultură.