ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Cât de „rea” este propunerea Van Rompuy de buget european?

Cu dezbaterea între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni pe tema poziției României la summit-ul la care se discută bugetul UE pe următorii șapte ani, am intrat și noi în trendul european. Doar ca fond general, căci la noi discuția a virat în eternul război politic din care nu se mai înțelege nimic. În loc de acestă dispută - să dăm în ei cu veto, ba să nu dăm - mai bine s-ar găsi o poziție constructivă. Nu de alta, dar la o masă de 27 de persoane, la care uriașii vorbesc tare, un om obișnuit trebuie să aibă ceva foarte interersant de spus pentru a fi ascultat.

Așadar, a stârnit o adevărată controversă așa-numita propunere de buget Van Rompuy. Bugetul Uniunii Europene va fi scăzut cu 75 de miliarde de euro....la unison s-a spus... este inacceptabil. ATENȚIE!!! De fapt, este o tăiere dintr-o propunere de creștere! De unde a început toată tevatura? Căci este o tevatură mare la nivel european. De la propunerea de buget a Comisiei Europene, care a venit cu suma de 1025 de miliarde de euro pentru 2014-2020. Ar ieși undeva la 146 de miliarde de euro buget anual.

Propunerea președintelui Uniunii Europene este pentru un buget de 950 de miliarde de euro. Într-adevăr, cu 75 de miliarde de euro mai puțin față de Comisie, dar doar cu 26 de miliarde mai mici față de cheltuielile actuale.

Pe cine încearcă să împace Van Rompuy?

Herman van Rompuy a fost pus la colțul rușinii, dar, de fapt, el încearcă să vină cu o soluție de compromis. Țările contributoare, între care pe cele mai dure pe poziții sunt Marea Britanie și Suedia, vin cu propuneri pentru un buget pe șapte ani sensibil tăiat. Radicali sunt suedezii, care merg cu până la 200 de miliarde de euro sub ce a propus Comisia. Iar britanicii amenință că vin cu dreptul de veto. E o chestiune de principiu.

Într-o vreme în care aceste țări reduc bugetele naționale, să plătescă în plus pentru Uniunea Europeană pare a fi contraproductiv. Dar poate că acestă plată este prețul, pentru că neamțul sau olandezul vinde fără taxe în România sau Polonia, așadar are piețe la discreție. Însă de aceeași liberă circulație a mărfurilor a beneficiat și românul, iar o parte din creșterea economică a venit pentru că neamțul sau olandezul a cumpărat Logan sau bujii făcute aici. Deci, chestiunea este delicată.

La summitul Consiliului European din această săptămână vor fi discuții dure, între două tabere: pe de o parte, nordicii și Marea Britanie, contributorii, de celalaltă parte - statele sudice și cele nou intrate, conduse de Franța.

De ce să fie tăiate fondurile de coeziune și din agricultură?

S-a mai reproșat că vor fi tăieri mari la fondurile de coeziune și în agricultură, cele de care beneficiem noi. De ce astea, nu puteau să taie altele?

Au fost alese acestea, pentru că ele, de fapt, reprezintă grosul cheltuielilor la nivelul Uniunii, undeva la 80% din totalul bugetului.

Altă problemă - faptul că nu vom putea, în propunerea lui Van Rompuy, să beneficiem decât de o creștere de maximum 15% a fondurilor, pentru că nu am fost în stare să luăm bani europeni în bugetul actual.

Nu vom face nicio referire la cota la care am ajuns noi, cea ridicol de mică. Ne uităm la alte țări.

Este corect să fie tăiate fondurile?

Polonezii sunt campioni. Chiar ar trebui să-i tratăm ca o excepție.

Restul țărilor estice sunt sub 50%. Chiar și statele dezvoltate nu absorb tot ce au alocat. Trec de 50%, se duc spre 60% și uneori chiar peste, dar nu există absorbție totală. Banii sunt rostogoliți. Deci, dacă nu suntem în stare să luăm tot ce ni se dă, noi și restul țărilor asemeni, atunci e corect să cerem mult mai mult? Răspunsul ar trebui să fie afirmativ, pentru că, spun politicienii, chiar dacă s-a vorbit de o propunere de creștere, considerăm că ni se cuvin acei bani.

E corect să fie tăiate fondurile? Este, din perspectiva contributorilor, căci e austeritate și ea trebuie să se aplice și la nivelul bugetului Uniunii, dar e incorect din perspectiva țărilor care așteaptă dezvoltare pe bani europeni. Și să nu uităm că din acest buget va fi alimentat încă un stat membru cu drepturi depline de la jumătatea lui 2013 - Croația.