ABSENŢI. Cine sunt judecătorii care au dus la amânarea deciziei Curţii Constituţionale
Cei trei absenţi se numără printre judecătorii pe votul cărora Traian Băsescu se poate baza, conform algoritmului de desemnare a membrilor CCR.
Prin absența lor, cvorumul nu a fost atins și nu s-a putut lua o decizie față de sesizarea președintelui privind neconstituționalitatea Legii referendumului, astfel că pragul de prezență în vigoare în acest moment este de 50 la sută plus unu.
Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale poate da peste cap două dintre cele mai importante proiecte ale USL. Este vorba despre revizuirea Constituţiei şi regionalizarea. Coaliţia are nevoie ca noua lege să intre în vigoare în noiembrie anul acesta, pentru a avea siguranţa că, peste un an, noua Constituţie va putea fi aprobată şi cu o prezenţă de doar 30 la sută la referendum. În absenţa unei noi Constituţii, nici împărţirea ţării în regiuni nu se poate face.
Amânarea vine în contextul în care CCR s-a pronunțat deja o dată asupra sezizării de neconstituționalitate, depusă de PDL, pe care a respins-o în luna iunie.
În iulie, președintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii, însă Camera Deputaţilor a respins cererea șefului statului.
Sesizarea președintelui la CCR este măsura pe care o putea lua înaintea promulgării legii ajunse la Cotroceni.
Favorabili președintelui
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Daniel Morar este unul dintre cei trei judecători care au venit la CCR în iunie 20013, odată cu finalizarea mandatelor foștilor membri Acsinte Gaspar, Ion Predescu și Aspazia Cojocaru.
El a fost numit de Administrația Prezidențială.
La controlul anterior privind constituționalitatea legii, Daniel Morar a fost unul dintre cei trei judecători care au redactat o opinie separată față de hotărârea luată, că este constituţională scăderea pragului de prezenţă la referendumuri de la 50 la 30 la sută, dar numai în măsura în care nu se aplică timp de un an de la intrarea în vigoare.
Preşedintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, şi judecătorii CC Daniel Morar şi Ştefan Minea susţineau, în opinia separată la motivarea deciziei pe Legea referendumului, că reducerea cvorumului este neconstituţională, dar şi că CC nu se poate substitui Parlamentului amânând aplicarea unei legi.
Candidatura Iuliei Antoanella Motoc (44 de ani) pentru un post de judecător CCR a fost asumată de UNPR, la propunerea PDL şi a grupului independenţilor. Ea a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti. Este doctor în etică (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), doctor în drept internaţional public (Universitatea „Paul Cezanne” Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din Bucureşti, din 2002.
Iulia Motoc a fost aleasă, în 1 octombrie, de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) pentru funcţia de judecător la CEDO, dintre cele trei propuneri înainte de România. Mandatul ei va începe cel târziu în 1 ianuarie 2014, după finalizarea mandatului actualului judecător la CEDO, Corneliu Bîrsan.
Care a fost algoritmul de numire a noilor judecători
Fostul ministru al Justiției, Mona Pivniceru, și fostul adjunctul Avocatului Poporului, Valer Dorneanu, au trecut de votul din plenul Camerelor Parlamentului pentru numirea pe funcțiile de judecători la Curtea Constituțională, la sfârșitul lunii martie. Ei au fost propuși de PNL, respectiv PSD, pentru a fi numiți la CCR din partea Senatului, respectiv Camera Deputaților. Din partea Administrației Prezidențiale a fost numit judecător CCR actualul procuror general interimar și fostul procuror-șef al DNA, Daniel Morar. Ei și-au preluat mandatele în 9 iunie.
Potrivit Constituției, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
În componența actuală a plenului, Administrația Prezidențială i-a propus pe Petre Lăzăroiu, Augustin Zegrean și pe Daniel Morar, toți în mandatul lui Traian Băsescu.
Din partea Senatului au fost numiți în CCR Iulia Antoanella Motoc (candidatura asumată de UNPR), Mona Pivniceru (PNL) și Valentin Zoltan Puskas (UDMR).
Camera Deputaților i-a numit în CCR pe Ștefan Minea (PDL), Tudorel Toader (PNL) și Valer Dorneanu (PSD).
Raportul de forţe de la Curtea Constituţională a rămas favorabil preşedintelui Traian Băsescu şi după data de 9 iunie, când au început mandatele celor trei noi judecători ai Curții Constituționale: Daniel Morar, Mona Pivniceru și Valer Dorneanu. Asta, deși cele două Camere ale Parlamentului au numit judecători propuşi de PSD şi PNL.
Numirea a trei noi judecători la Curtea Constituțională nu schimba raportul de forțe, care era de cinci la patru în favoarea lui Traian Băsescu.
În formula trecută, USL conta pe judecătorii Acsinte Gaspar, propus de fostul președinte Ion Iliescu, Ion Predescu - propus de PSD, și Tudorel Toader - propus de PNL.
Și Aspazia Cojocaru a fost numită la propunerea PSD, dar ea a votat în ultimii ani de partea taberei lui Traian Băsescu.
Reprezentantul UDMR, Valentin Puskas, a fost cel care a înclinat balanța între cele două tabere, dar, de obicei, votul său a fost favorabil lui Traian Băsescu.
După 9 iunie, când cei trei și-au preluat mandatele, raportul de forțe a devenit următorul: PSD – un judecător, PNL - doi, PDL și Traian Băsescu - cinci judecători, iar UDMR – unul.
Așadar, era de așteptat ca scorul viitoarelor decizii să fie de cinci la patru sau chiar de șase la trei, în favoarea lui Traian Băsescu.
PSD poate fi cel mai dezavantajat de modificările de la Curte, deoarece are un singur judecător, pe Valer Dorneanu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
