Traian Băsescu cere reexaminarea Legii Referendumului cu prag de 30%
În motivarea cererii, Traian Băsescu arată că pragul de participare de 30% și un număr de voturi valabil exprimate echivalent cu cel puțin 25% din numărul persoanelor de pe listele electorale permanente „nu asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea poporului”.
Președintele mai spune că „este oportună reglementarea unei participări de cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente pentru ca referendumul să poată exprima, în mod real şi efectiv, voinţa cetăţenilor”.
„Considerăm că schimbarea acestei majorităţi ar putea avea efecte negative asupra exprimării voinţei reale şi efective a cetăţenilor ce se va răsfrânge asupra întregii societăţi”, se mai arată în cererea de reexaminare.
Curtea Constituțională a aprobat reducerea cvorumului la 30% pentru validarea referendumurilor, motivând că Parlamentul are dreptul să fixeze orice nivel al cvorumului la referendum, dacă îl consideră oportun.
Pe de altă parte, CCR a decis că această regulă cu pragul de 30% pentru validarea referendumului nu se poate aplica din acest an, ci doar de anul viitor, deoarece nu se poate schimba regula jocului în timpul jocului. Sunt două referendumuri luate în discuție, cel al președintelui Traian Băsescu privind Parlamentul unicameral și cel privind validarea noii Constituții, care, dacă vor avea loc în acest an, se vor desfășura după regulile vechi.
Trei judecători constituționali au făcut opinie separată, arătând că reducerea cvorumului este neconstituţională, dar şi că CCR nu se poate substitui Parlamentului amânând aplicarea unei legi.
Textul integral al cererii:
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Prin Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului se introduce, sub aspectul condițiilor de validitate a referendumului, un cvorum de participare de cel puţin 30% și un cvorum al voturilor valabil exprimate de cel puţin 25%, ambele raportate la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Această soluţie legislativă se regăseşte în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, al referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, al referendumului cu privire la probleme de interes naţional şi al referendumului local.
În lipsa unei participări de cel puţin jumătate plus unul din corpul electoral, apreciem că noua variantă de reglementare a cvorumului de participare, aleasă de legiuitor, nu asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea poporului.
Considerăm că este oportună reglementarea unei participări de cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente pentru ca referendumul să poată exprima, în mod real şi efectiv, voinţa cetăţenilor, voinţă ce constituie premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului. Astfel, caracterul democratic al statului vizează participarea cetăţenilor la conducerea treburilor publice şi presupune ca deciziile să fie întemeiate pe voinţa poporului, de aceea democraţia constituţională implică o guvernare realizată de către majoritate, în acord cu voinţa sa.
În condiţiile în care participarea la referendum a majorităţii cetăţenilor, constând în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, reprezintă atât un act de responsabilitate civică, cât şi premisa unei manifestări democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, considerăm că schimbarea acestei majorităţi ar putea avea efecte negative asupra exprimării voinţei reale şi efective a cetăţenilor ce se va răsfrânge asupra întregii societăţi.
Păstrarea cvorumului de cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente pentru referendumul de revizuire a Constituţiei este cu atât mai justificat dacă avem în vedere că legea fundamentală a unui stat democrat are ca şi trăsătură definitorie stabilitatea. Aceasta este o cerinţă imanentă a statului de drept.
În România, procedura de revizuire a Constituţiei se caracterizează prin aceea că puterea constituantă derivată este ţinută să respecte voinţa Adunării Constituante, definitivată prin Referendumul din 1991. Membrii Adunării Constituante au apreciat atunci că nu se impune proclamarea expresă a unui cvorum necesar pentru aprobarea legii de revizuire a Constituţiei, prin referendum, fiind suficientă o construcţie constituţională care să se bazeze pe principiile democratice.
În concepţia suveranităţii populare, fiecare cetăţean este deţinătorul unei porţiuni de suveranitate, iar voinţa majorităţii reprezintă cvorum esenţial pentru asigurarea caracterului democratic de modificare a voinţei puterii constituante originare.
A modifica voinţa puterii constituante originare, neţinând cont de principiile generale, intangibile ale statului român prin utilizarea unor instrumente legale inferioare ca forţă juridică, aduce atingere Art. 1 şi Art. 2 din Constituţie. Art. 2 din Constituţie stabileşte principalele coordonate în care se poate exercita suveranitatea naţională precizând că aceasta se exercită fie direct de către popor, fie indirect, prin organele sale reprezentative.
În ceea ce priveşte procedura de revizuire a legii fundamentale, Art. 151 din Constituţie îmbină tehnicile specifice democraţiei reprezentative cu cele ale democraţiei directe. Cerinţa aprobării prin referendum popular sintetizează voinţa suverană a corpului electoral, voinţă ce nu poate fi modificată în baza principiului analogiei juridice decât în aceleaşi condiţii.
Constituţia României cuprinde o serie de modalităţi tehnice de garantare a unui anumit grad de rigiditate a acesteia, de natură să asigure stabilitatea întregului sistem normativ al unui stat, certitudinea şi predictibilitatea sa.
Revizuirea legii fundamentale trebuie corelată atât cu regimul juridic al iniţiativei legislative populare, cât şi cu cel a adoptării proiectului sau propunerii de revizuire de către Parlament. În acest sens, legea fundamentală impune un cvorum deosebit de adoptare tocmai pentru a sublinia forţă juridică a Constituţiei.
Mai mult, avem în vedere faptul că actuala Constituţie, adoptată în anul 1991, a fost revizuită în anul 2003 cu participarea la referendum a unei majorităţi de 50% plus unul din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente, iar diminuarea pragului de participare la 30% lipseşte de legitimitate modificările aduse printr-o nouă lege de revizuire, generând o situaţie de instabilitate constituţională.
Luând în considerare competența exclusivă a Parlamentul, vă solicităm reexaminarea Legii trimisă la promulgare în sensul respingerii acesteia de către Parlament.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
