28 iunie 2013: 73 de ani de la ocuparea Basarabiei. Cum a fost dezmembrată România prin pactul Molotov - Ribbentrop

Trupele sovietice intră în Basarabia | Sursă foto: wikipedia.org

Pactul Molotov-Ribbentrop, prin care cele două regimuri dictatoriale din Europa - Rusia sovietică şi Germania nazistă - îşi împărţeau sferele de influenţă în estul Europei, a oferit Moscovei ocazia de a înteţi presiunile pentru preluarea părţilor de nord şi de est ale Moldovei, cunoscute ca Basarabia şi Bucovina de Nord. Două ultimatumuri succesive, din 26 şi 28 iunie, cereau guvernului regal al României ca, în decurs de patru zile, trupele române să evacueze acest teritoriu, concomitent cu avansul trupelor sovietice.

În aceeaşi zi, sovieticii urmau să ocupe militar oraşele Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă. Izolat internaţional şi rămas singur în faţa expansiunii Moscovei, guvernul de la Bucureşti s-a văzut nevoit să accepte ultimatumul. Calea rezistenţei a fost eliminată, doar şase din cei 26 de membri ai Consiliului de Coroană alegând să sprijine o soluţie militară.

Populaţia a fost anunţată de condiţiile ultimatumului, iar o parte a ales să se refugieze în România. Marea masă a oamenilor a rămas însă pe loc, suportând seria de privaţiuni ale unui regim crunt: arestări, deportări, execuţii. Sovieticii au prigonit îndeosebi păturile mai educate - intelectualii, preoţii, foştii lucrători din administraţie, mica burghezie.

Peste 50.000 de persoane au fost deportate în Siberia şi în stepa kazahă, de unde puţine s-au mai întors. Într-o singură noapte - 12 iunie 1941 - au fost ridicate din casele lor aproape 30.000 de persoane. A urmat apoi o perioadă de foamete provocată.

În total, până în 1950, o treime din populaţia românească a dispărut - de la 3.200.000 la 2.230.000 de persoane. Procesul de rusificare s-a intensificat, iar regimul sovietic a dus o politică de schimbare a compoziţiei etnice a populaţiei, aducând în Moldova forţă de muncă rusă, ucraineană şi asiatică şi trimiţând românii în zone îndepărtate ale imperiului roşu.

Vineri, 28 iunie 2013, românii din Republica Moldova îşi reafirmă dorinţa de libertate şi de unitate, reculegându-se în memoria victimelor din perioada sovietică.

Scriitorul Mitoş Micleuşanu, despre propaganda antiromânească şi atmosfera de neîncredere din Republica Moldova de azi

Scriitorul Mitoş Micleuşanu a comentat la Digi24 evoluţiile de astăzi din Republica Moldova: „E o situaţie complicată între posibila aderare la Uniunea Europeană şi cea la Eurasiatică. Aderarea la UE ar însemna pentru ruşi un eşec - pierderea unui teren de desfacere”, a spus autorul.

„Există atâtea probleme legate de nivelul de trai, încât pentru ei (cetăţenii Moldovei - n.red.) este o a doua problemă cea legată de "cine suntem, încotro ne îndreptăm". Există şi o propagandă serioasă antiromânească, ce funcţionează şi din inerţie. Este o atmosferă de neîncredere, UE e văzută ca o promisiune, dar e foarte departe, iar ruşii vin cu ameninţări, practic”, a explicat scriitorul la Digi24.

„Justiţia e sub control, ca şi televiziunile - un grup mic de oameni controlează partea financiară şi ei nu au interes să se întâmple vreo mişcare în Moldova. Mai este şi problema compromiterii în bloc a unor oameni politici în care aveam încredere şi care s-au dovedit a fi slabi”, a adăugat Mitoş Micleuşan.

Un motiv ar fi acela că „Ruşii au reușit experimentul de modificare genetică. Sunt multe familii mixte şi, în funcţie de familie, tinerii îşi formează o părere despre România, despre Basarabia, despre legăturile dintre noi”, a conchis scriitorul.

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Flash-mob la Timişoara

Vineri seara, începând cu ora 20, în Piaţa Victoriei din Timişoara, are loc un flash-mob, în cadrul căruia se aprind lumânări şi se ţine un moment de reculegere. Acţiunea, organizată de Platforma Civică Acţiunea 2012, marchează 73 de ani de la raptul teritorial din 1940, când URSS a ocupat vechile teritorii ale Basarabiei.

73 de ani de la ocuparea Basarabiei. Comuniştii de la Chişinău au sărbătorit „eliberarea de sub ocupaţia românească”

Mai multe resurse:

28 iunie 1940, a doua pierdere a Basarabiei

Iadul trăit de românii deportaţi în Siberia

Detenţie, deportări, foamete provocată: URSS striveşte poporul basarabean

Ocupaţia sovietică a Basarabiei şi Bucovinei de Nord

Ocuparea teritoriilor româneşti la 28 iunie 1940

SPECIAL DIGI24: Basarabia

Basarabeni în faţa ocupaţiei sovietice | Sursă foto: wikipedia.org