„În Republica Moldova se întâmplă lucruri care arată prost pentru România şi UE. Dinspre est arată bine”
„La Chişinău se întâmplă pe fond un lucru care sună prost pentru Republica Moldova în ceea ce priveşte aspiraţiile europene, sună prost pentru relaţia dintre România şi Republica Moldova - pentru că Bucureştiul şi-a asumat o temă pe care se pare că nu poate să o îndeplinească, şi în al treilea rând arată prost pentru UE – care arată în acest moment că nu are un instrument capabil să rezolve problema statelor din vecinătate”, spune la Digi24 sociologul Dan Dungaciu.
În momentul de faţă, Republica Moldova este condusă de un premier interimar, nu are un şef al Parlamentului la Chişinău, iar membrii Alianţei pentru Integrare Europeană – cele trei partide din componenţă – sunt în plin conflict intern. La emisiunea „Imparţial” a analizat chestiunea moldovenească sociologul şi geopoliticianul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Relaţii Internaţionale al Academiei Române, fost consilier al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu pe probleme de integrare europeană. În studioul Digi24 a fost de asemenea prezent consilierul prezidenţial Iulian Chifu, profesor asociat în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Sociale şi Politice a Universităţii Titu Maiorescu şi în cadrul Departamentului Relaţii Internaţionale al SNSPA Bucureşti.
Dan Dungaciu vede cu îngrijorare absenţa unor analize serioase ale presei de la Bucureşti cu privire la turbulenţele politice de la Chişinău, unde acuzaţiile de corupţie la vârf şi intrigile din interiorul alianţei de guvernare sunt la ordinea zilei şi ameninţă să abată Republica Moldova de pe drumul său european:
„E foarte semnificativ că această criză politică, deşi a început de şase luni, nu a fost aproape deloc ilustrată în mass-media de la noi. Practic, nu s-a făcut nici o emisiune pe tema aceasta, cu mici excepţii de 10-15 minute într-o emisiune şi asta arată ceva despre cât de strategic e parteneriatul acesta România – Republica Moldova, pe care noi îl tot clamăm.
La Chişinău se întâmplă pe fond un lucru care sună prost pentru Republica Moldova în ceea ce priveşte aspiraţiile europene, sună prost pentru relaţia dintre România şi Republica Moldova - pentru că România şi-a asumat o temă pe care se pare că nu poate să o îndeplinească, şi în al treilea rând arată prost pentru Uniunea Europeană – care arată în acest moment că nu are un instrument capabil să rezolve problema statelor din imediata vecinătate.
Toate lucrurile, privite dinspre Occident, arată rău. Dinspre est, arată bine.”
În replică, consilierul prezidenţial Iulian Chifu a ţinut să sublinieze că rolul Bucureştiului trebuie delimitat clar şi că nu poate fi vorba de un eşec românesc în privinţa scandalului moldovenesc: „Unde a apărut eşecul României? Care e proiectul sau ingerinţa sau locul României în ce se întâmplă în Republica Moldova? România nu are parti-pris-uri, susţine obiectivul final, nu un lider sau un partid împotriva celuilalt. Vorbim despre România ca stat, nu vorbim de oameni, de partide, de emisari, de persoane cu relaţii şi interese proprii. (...) Scopul României este doar acela de a susţine Republica Moldova în drumul său spre Uniunea Europeană, în atingerea acelui obiectiv strategic.”
O poveste cu trădări şi iubiri: furtuna politică de la Chişinău
Expertul Dan Dungaciu a punctat momentele importante ale conflictului din interiorul coaliţiei de guvernare – Alianţa pentru Integrare Europeană, de la scânteia care a detronat procurorul general şi până la dispariţia târzie a lui Vlad Filat de la conducerea guvernului:
„Pe fond, ce s-a întâmplat: la începutul anului s-a petrecut un accident de vânătoare nefericit în urma căruia un tânăr şi-a pierdut viaţa. Procurorul general a fost obligat să îşi dea demisia, care avea un rol major în această configuraţie politică - se spunea că este omul lui Vlad Plahotniuc şi al Partidului Democrat. Pasul doi a fost destul de bizar, sau mai puţin aşteptat: premierul Vlad Filat a profitat de ocazia asta şi a spus să îşi regleze toate conturile cu PD (alături de care se află în Alianţa pentru Integrare Europeană – n.red.). A urmat ţinta numărul doi, Vlad Plahotniuc, pe care domnul Filat a dorit să îl vadă înlăturat (de la conducerea Parlamentului, acesta fiind prim-vicepreşedinte al forului – n.red.).
Filat face nişte paşi destul de curajoşi şi greu de înţeles după unele evaluări: denunţă acordul politic, nu mai doreşte să facă parte din alianţă, votează cu comuniştii demiterea lui Vlad Plahotniuc şi începe o bătălie cu asta. Apar nişte stenograme care depăşesc cu mult ce s-a publicat la noi vreodată. Acolo erau nişte lucruri extrem de explicite: domnul Vlad Filat dădea telefon şi spunea să se blocheze conturile respectivului individ pentru că doreşte să adere la partidul inamic... etc.
În urma acestor stenograme foarte explicite, continuă polemica: în ce măsură mai poate Vlad Filat să continue să fie premier. Între timp, domnul Plahotniuc votează cu comuniştii demiterea lui Filat. După ce e dat jos, încep negocierile - cine să fie viitorul premier şi dacă alianţa mai poate continua să existe. Ulterior, cei doi se împacă şi încep să negocieze. Filat e nominalizat încă o dată, se împacă cu Plahotniuc, iar acesta îi pune în faţă o notă de plată, iar Filat o acceptă pe toată. Între timp, Curtea Constituţională dă – în unanimitate – o decizie: domnul Vlad Filat nu mai poate să fie premier.”
„România putea să facă mai multe”
Dan Dungaciu adaugă că, în apropierea debutului de criză, mai multe întâlniri la vârf între liderii de la Bucureşti şi Chişinău au fost contramandate sau amânate pe perioadă nedeterminată, ocazii cu care, cel puţin teoretic, România ar fi putut transmite semnale menite să liniştească apele în alianţa de guvernare. „Cred că România putea să facă mai multe, pentru că altfel nu înţeleg care e rolul unui parteneriat strategic. Problema României în acest context este să ofere, alături de alte state, o expertiză bună. Adică să ştie foarte clar ce spune şi ceea ce spune să fie valid pentru cei care iau decizia. Senzaţia mea este că acest scandal de acum se putea intui. (...) Dacă s-ar fi dus preşedintele (Traian Băsescu – n.red.) la Chişinău le-ar fi spus foarte clar celor trei lideri să nu rupă alianţa cel puţin până în noiembrie 2013. Erau semnalele clare.
Iulian Chifu încearcă să explice natura relaţiilor bilaterale, argumentând că intervenţia României nu ar fi făcut o diferenţă în situaţia tensionată, care de altfel „a explodat”: „Expertiza o oferi, însă mai departe trebuie să fie de acord şi partea cealaltă. Există expertiza în măsura în care Republica Moldova are voinţa politică să procedeze la aceste reforme. Reformele încep după ce ţi le-ai asumat. Relaţiile bilaterale sunt extrem de strânse la nivelul ministerelor, la nivelul comisiilor de specialitate din parlamente. Ideea că există o senzaţie că ceva se întâmplă nu pot să o comentez. Scandalul e un declanşator. Faptul că existau tensiuni era evident cunoscut. Le ştiam din momentul în care cu greu a fost înfiinţată şi această formulă. La un moment dat s-a creat o discrepanţă între nivelul real şi cel de aşteptare a comunicării. În momentul în care s-au întâmplat lucrurile, evident că a existat o dezamăgire şi nu a făcut decât să adauge gaz pe foc.”
Consilierul prezidenţial a dat un motiv şi pentru contramandarea întâlnirilor de lucru la nivel înalt: „Intrasem deja într-o criză politică şi o vizită de stat nu se face în asemenea momente. Au fost însă trei miniştri de Externe la Chişinău. S-au întâlnit cu cei trei reprezentanţi - eram înainte de căderea guvernului Filat şi le-au comunicat care sunt perspectivele, ce pot face să nu rupă coaliţia. Şi totuşi, lucrurile au mers mai departe. Nici un mesaj nu a reuşit să întoarcă din drum situaţia. Nivelul de contradicţie şi rivalităţi a ajuns la un moment în care a explodat.
„Insistenţa de a pune o persoană deasupra tuturor evoluţiilor de acolo – Vlad Filat – a fost o greşeală strategică”
Dan Dungaciu afirmă că premierul Vlad Filat, deşi umbrit de adânci acuzaţii de corupţie, a beneficiat de susţinere pentru instalarea în funcţia de premier interimar imediat după ce fusese demis de Parlament. Susţinerea, spune expertul, a venit deopotrivă de la Bucureşti şi de la personaje europene:
„Când te duci la Chişinău şi faci tam-tamul asta cu lupta împotriva corupţiei - când ştii că vreo doi preşedinţi de comisie sau vreo doi preşedinţi de bancă europeană (Edith Cresson, Jacques Attali, Jack Lang) şi-au dat demisia în urma unor suspiciuni de corupţie – să te duci la Chişinău şi să sugerezi că un premier care e acuzat de corupţie trebuie să fie cu orice preţ premier şi altfel nu se poate... în opinia mea, a fost o greşeală strategică. Au făcut asta şi politicieni de pe aici şi din alte părţi – UE.
Dacă s-ar fi dat acest semnal simplu: nu insistaţi neapărat cu un premier asupra căruia planează suspiciuni de corupţie... a trebuit să vină Curtea Constituţională după şase luni de zile să spună că Vlad Filat nu poate să fie premier!
Când au apărut acele stenograme trebuia clarificat acest lucru: că un om cu suspiciuni de corupţie nu mai putea fi premier. Semnalele care s-au dat atunci au fost greşite. Oamenii ăia au încercat să spună că corupţia nu e aşa de mare şi că putem să trecem de ea. (...) Ar fi trebuit spus lucrul ăsta mai devreme: cine a fost expus nu avea ce să mai caute la guvernare. Nu s-a spus la timp. Am ajuns în situaţia în care trebuie să se refacă o alianţă care nu ştim încă cum va arăta”, conchide sociologul.
Ella Moroiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
