Școala e acasă, profesori sunt părinții. Ce avantaje are sistemul „homeschooling”
Ca să afle mai multe despre acest tip de educaţie, echipa emisiunii „Jurnal pentru copii” de la Digi24 a stat de vorbă cu două mame care şi-au asumat rolul de educator şi profesor pentru copiii lor, dar şi cu un psiholog.
Sorina Oprean este de meserie arhitect, s-a stabilit în Spania acum 23 de ani și are doi copii, Adina şi Radu. Pentru ei, a renunţat la carieră şi a devenit de profesie mamă, educator şi profesor.
„Cred că programa cea mai bună pentru un copil e cea individualizată, personalizată pe talentele lui şi pe personalitatea lui. Toţi marii oameni din istorie care au făcut ceva a fost pentru că şi-au urmărit propriile lor interese. Şi Marie Curie, şi Albert Einstein au putut să se axeze pe ce era el mai bun. El era bun pe fizică, pe matematică, nimeni nu l-a pus să facă balet”, argumentează Sorina Oprean.
Și Andreea Ursu este profesoară şi fericita mămică a unui copil de un an şi jumătate pe care şi-a propus să-l educe acasă.
Ce le-a determinat pe cele două mame să aleagă homeschoolingul?
„Culmea e că experienţa mea cu şcoala e una pozitivă. Am fost elevul ăla model, cu 10 pe linie, cu mers la olimpiadă... Problema a fost atunci când am crescut şi am început să-mi dau seama la ce renunţ. Şi asta s-a întâmplat în liceu. Când mi-am dat seama că aveam o grămadă de pasiuni pe care le pierdusem undeva pe drum. Şi nu mai ştiam ce e cu ele şi cine sunt”, explică Andreea Ursu.
„Pentru mine e vorba de priorităţi”, spune Sorina Oprean. „Dacă copiii mei s-au născut şi au venit la mine în familie, am considerat că e o mare responsabilitate din punctul meu de vedere să creşti şi să educi o fiinţă umană. Şi asta a fost prioritatea mea. Şi atunci, restul, am zis, o să le fac în alt moment. E adevărat, eu am avut posibilitatea să stau acasă, să mă ocup de ei, soţul meu a fost de acord”, detaliază arhitecta. „În plus, un motiv care pentru mine a fost principal: eu voiam ca ei să înveţe limba română. Dacă-i duceam la şcoală, cum erau mult mai mult expuşi la spaniolă, limba română n-ar fi învăţat-o atât de bine”, adaugă mămica-profesor.
Ce spune psihologul?
„Sistemul de masă este proiectat în aşa fel încât să acorde tuturor oportunitatea de a învăţa, şi, în funcţie de nivelul de vârstă, stabileşte o medie de cunoştinţe pe care un copil trebuie să le atingă la o anumită vârstă. Ei, unii copiii ating acel nivel, alţii rămân sub linie sau mult sub linie, alţii îl depăşesc. (...) Practic, soluţia este tot la părinţi. În patru ore la şcoală nu poţi să faci mare lucru şi atunci ajungem iar la un fel de şcolarizare la domiciliu”, arată psihologul Irina Constantinescu.
Există riscuri?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Mulţi oameni cred că homeschoolingul înseamnă educaţie între patru pereţi, marginalizarea copilului faţă de grup şi apariţia unor probleme de socializare şI de adaptare pentru copii. Este oare chiar aşa?
Sorina Oprean vine cu o serie de contraargumente: „Nu stau în casă. Dimpotrivă. Ieşim foarte mult. (...) Am făcut foarte multe călătorii, am făcut multe vizite la muzee, (...) am făcut experimente de fizică şi de chimie în curte, acolo, unele erau cu foc! Am făcut foarte multe la bucătărie. Cum să zic, nu stai închis în casă cu o carte acolo... Nu! Foloseşti toată casa şi împrejurimile. Iar faptul că nu mergi la şcoală, nu înseamnă că nu vii în contact cu alte persoane”.
În sprijinul mamei intervine și fiica, Adina Rojas Oprean: „M-au învăţat chestii de bază, eu am văzut ce mă interesează cel mai mult, am ales ceva şi acum mă concentrez pe chestia asta. Şi stau, că-mi place. Dar din cauză că nu m-a tocit cineva: fă aia, fă ailaltă, patru ore, cinci ore...”
„Fii-mea a avut o etapă la 4 ani, vroia să ştie tot despre anatomie. Şi i-am arătat tot felul de planșe. Ea înţelesese tot, le desena. Le desena ca un copil de 4 ani, dar le desena. Înţelesese că era ficatul, că era inima, că era stomacul. Pe urmă a trecut de etapa aceasta, n-a mai interesat-o anatomia”, povestește Sorina Oprean. „Dar mie mi se pare natural. Nu trebuie neapărat să te intereseze anatomia la 14 ani, pentru că aşa spune programa şcolară. Te poate interesa şI la 4 ani şi la 18”, completează ea.
Psihologul Irina Constantinescu atrage atenția că ar fi nevoie și de un feedback obiectiv: „Părintele este direct interesat în educaţia copilului. El nu are niciun interes să se mintă pe sine că treaba merge bine. Practic, părintele ar trebui să fie propriul său critic în acest proces. Şi totdeauna, mai ales dacă scopul este obţinerea unor performanţe academice, este bine de văzut şi o altă opinie, adică cineva obiectiv care să-ţi dea un feedback la ceea ce faci cu copilul”.
De aceea, părinţii care aleg să facă homeschooling, apelează la aşa-zisele școli-umbrelă din afara României, adică îşi înscriu copiii la cursuri la distanţă.
„O temă la matematică ar fi cam aşa... Dar, aici trebuie să fac toate exerciţiile şi pe urmă toate le scriu într-un document, îl comprim cu alte documente de alte teme de matematică şi apoi le trimit şi gata!”, explică tânărul Radu Rojas Oprean.
În loc de concluzii
În România, educația acasă era menționată în lege până în 1948. Comuniștii au interzis, însă, acest tip de educație. După 1990, acest tip de educație nu a mai fost menționat în Legea învățământului. Predarea acasă poate fi, totuși, practicată în România.
„Pentru băieţelul meu îmi doresc foarte tare să aibă libertate în ceea ce învaţă, să aibă timp, să aibă energie pentru lucrurile care îi plac lui, să nu sacrifice lucrurile astea doar ca să ia o notă mai bună, ca să fie pe lista de olimpici sau mai ştiu eu ce lucruri care sunt aşa importante în cadrul şcolii... Îmi doresc pentru el să aibă timp pentru el însuşi”, mărturisește Andreea Ursu.
„După 18 ani de când facem homeschooling, eu am ajuns la rezultatul pe care-l doream, în sensul că eu ce voiam era copiii mei să fie nişte oameni de nădejde. Oameni autonomi, care să ştie să se comporte şi cu ceilalţi, să se iubească pe ei înşişi şi pe ceilalţi, şi să fie utili societăţii. Şi eu cred că asta am reuşit. Asta mă Interesa”, conchide Sorina Oprean.
Despre sisteme alternative de învățământ puteți afla citind și:
JURNAL PENTRU COPII. Avantajele sistemului educațional „Step by step”
Un tată model. Solistul trupei Sarmale Reci este un fan al Școlii Waldorf
Școlile private propun metode alternative de învăţare
Școala finlandeză - activităţi practice şi predare neconvenţională
JURNAL PENTRU COPII. Ce oferă grădinițele Montessori?
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
