JURNAL PENTRU COPII. Dana Nălbaru, despre şcoala acasă
În ţara noastră, 500 de copii învaţă acasă! Printre ei şi fiica Danei Nălbaru şi a actorului Dragoş Bucur. De curând, cei doi au hotărât să o retragă pe Sofia din sistemul public de învăţământ în favoarea celui botezat homeschooling! Cum este posibil? Cât este de legal? Ce înseamnă mai exact şi cât costă să faci şcoală acasă.
Cine are carte are parte, dar cine are parte de educaţie acasă? Decizia actorului Dragoş Bucur şi a soţiei sale, cântăreaţa Dana Nălbaru, de a-şi retrage fiica de 9 ani din sistemul public de învăţământ a dat naştere unui val de comentarii, multe negative, despre homeschooling.
Fosta solistă a trupei HI-Q se ocupă de creşterea copiilor. Cei mici iubesc povestile...cu tâlc.
Dana Nalbaru: „În poveşti, de exemplu, am abordat tema fricii, a curajului şi am observat că în timp îşi schimbă percepţia asupra lumii din jur şi depăşea acea perioadă dificilă în care se afla.”
Mircea Dumitru, ministrul educaţiei: „Nu ştiu foarte bine cum funcţionează acest sistem în România. Ştiu că a început mai demult”.
500 de copii învaţă de acasă, în ţara noastră. Aceştia respectă programa şcolară şi participă la evaluări internaţionale, spun părinţii lor.
Preşedintele Asociaţiei de Homeschooling din România susţine că toţi cei patru copii ai săi urmează această formă de educaţie.
Curcubet Gabriel: „Cel mare a învăţat în Ungaria, la o şcoală din Ungaria, dar pe ceilalţi i-am înscris la şcoli americane. Homeschoolingul, dacă este bine făcut, atunci este o plăcere atât pentru copii, cât şi pentru părinţi."
Bogdan şi Iulia primesc educaţie la domiciliu. Deşi homeschollingul nu este recunoscut în acest moment în ţara noastră, Irene Oproescu, mama celor doi, îşi asumă acest risc. O bună perioadă au locuit în străinătate, aşa că primul contact al copiilor cu şcoala a fost în Cipru şi Irlanda. Le-a plăcut că programa nu era atât de stufoasă ca cea de la noi, temele mai puţine, iar profesorii mai implicaţi. Desigur, şi salariile cadrelor didactice sunt altele în străinătate.
Dezamăgită de sistemul educaţional românesc, Irene Oproescu a luat decizia ca puştii ei să nu meargă nici măcar o zi la o şcoală din România: „Este foarte important ca ei să fie fericiţi şi satisfăcuţi cu ce îşi aleg, iar sistemul actual nu le dă această libertate, îi îngroapă cumva în foarte multe materii şi foarte greu mai reuşesc să îşi dea seama ce le place să facă”.
La nivel european situaţia este foarte diferită. În Marea Britanie, Austria, Franta, Irlanda şi Slovenia sistemul este legal. În Germania însă, unii dintre părinţii care au încercat să îşi educe copiii acasă au fost arestaţi, iar în Suedia au fost adoptate legi aspre împotriva acestui tip de învăţământ. Aşa că părinţii care vor un astfel de sistem, nerecunoscut de statul din care provin, aleg să îşi înscrie copiii la aşa zisele ''şcoli umbrelă''.
Irene Oproescu: „Homeschoolingul îţi oferă o mare libertate de mişcare. Poţi să lucrezi după o anumită programă, a unei ţări, unde este înscris copilul la cursuri. Sau poţi adopta tu o programă americană, de exemplu, sau canadiană...una care crezi că ţi se potriveşte mai bine şi una care înglobează mai bine ceea ce i se potriveşte copilului tău. Sau pur şi simplu poţi să faci un fel de unschooling, cum fac eu, îi pui copilului la dispoziţie multe materiale şi îl ajuţi să progreseze în domeniul în care el este mai bun”.
Sorina Oprean este de meserie arhitect. S-a stabilit în Spania acum 23 de ani şi are doi copii Adina şi Radu. Pentru ei, a renunţat la carieră şi a devenit de profesie mamă, educator şi profesor.
Sorina Oprean: „Cred că programa cea mai bună pentru un copil e cea individualizată, personalizată Pe talentele lui şi pe personalitatea lui. Toţi marii oameni din istorie care au făcut ceva, a fost pentru că şi-au urmărit propriile lor interese. ŞI Marie-Curie şi Albert Einstein, a putut să se axeze pe ce era el mai bun. El era bun pe fizică, pe matematică, nimeni nu l-a pus să facă balet”.
Şi Andreea Ursu este profesoară. Şi-a propus să-şi educe fiul acasă. Ce le-a determinat pe cele două mame să aleagă homeschoolingul?
Andreea Ursu: „Culmea e că experienţa mea cu şcoala e una pozitivă. Am fost elevul model, cu 10 pe linie, cu mers la olimpiadă... Problema a fost atunci când am crescut şi am început să-mi dau seama la ce renunţ. Şi asta s-a întâmplat în liceu. Când mi-am dat seama că aveam o grămadă de pasiuni pe care le pierdusem undeva pe drum. Şi nu mai ştiam ce e cu ele şi cine sunt”.
Sorina Oprean: „Fii-mea a avut o etapă la 4 ani, vroia să ştie tot despre anatomie. Şi i-am arătat. Ea înţelesese tot, le desena. Le desena ca un copil de 4 ani, dar le desena. Înţelesese că era ficatul, că era inima, că era stomacul. Pe urmă a trecut de etapa aceasta, n-a mai interesat-o anatomia. Dar mie mi se pare natural. Nu trebuie neapărat să te intereseze anatomia la 14 ani, pentru că aşa spune programa şcolară. Te poate interesa şi la 4 ani şi la 18”.
Andreea Ursu: „Pentru băieţelul meu îmi doresc foarte tare să aibă libertate în ceea ce învaţă, să aibă timp, să aibă energie pentru lucrurile care îi plac lui, să nu sacrifice lucrurile astea doar ca să ia o notă mai bună, ca să fie pe lista de olimpici sau mai ştiu eu ce lucruri care sunt aşa importante în cadrul şcolii... Îmi doresc pentru el, să aibă timp pentru el însuşi”.
Sorina Oprean: „După 18 ani de când facem homeschooling, eu am ajuns la rezultatul pe care-l doream, în sensul că eu ce vroiam era copiii mei să fie nişte oameni de nădejde. Oameni autonomi, care să ştie să se comporte şi cu ceilalţi, să se iubească pe ei înşişi şi pe ceilalţi. Asta mă interesa”.
Irene Oproescu: „Sunt mulţi care nu cred în treaba asta, cei care vor performanţă pentru copiii lor şi îi vor olimpici sau excelând în foarte multe domenii. Eu nu vreau treaba asta pentru ei, vreau ca ei să fie fericiţi şi să fie liberi, să îşi găsească pasiunile. Nu am văzut niciun homscholler analfabet, agramat, unul care nu ştie să scoata două vorbe sau să nu ştie exact ce vrea să facă el cu viaţa lui”.
În funcţie de şcoală, un an de homeschooling costă între 350 şi 500 de dolari, bani în care sunt incluse şi materiale multimedia.
Curcubet Gabriel: „Fiecare şcoală spune câte zile trebuie să înveţe copilul, ce materie trebuie să înveţe şi cer un orar şi o disciplină din partea părinţilor şi din partea copiilor".
Sorin Ioniţă: „Cred că părintele mediu nu e pregătit să facă aşa ceva, nici aici, nici în SUA”.
Carmen Iohannis: „Este mult mai bine să fie copilul în şcoală, în comunitate. E in beneficiul lui”.
În România, legea educaţiei prevede că, timp de 11 ani orice copil este obligat sa frecventeze o formă de învăţământ autorizată, dar nu neapărat în ţara noastră.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
