Învăţământul obligatoriu se prelungeşte cu un an: 11 ani vor sta elevii români la şcoală, iar clasa a IX-a rămâne la liceu. Din 2019, Evaluarea Naţională, admiterea la liceu şi Bacalaureatul vor fi susţinute după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate. Notele din liceu nu vor mai conta în admiterea la facultate, iar finanţarea universităţilor se va face din nou pe baza indicatorilor de calitate. Lista serioasă de modificări ce privesc deopotrivă învăţământul preuniversitar şi superior a fost adoptată luni prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, venind să ajusteze Legea Educaţiei nr. 1/2011, introdusă în timpul mandatului lui Daniel Funeriu.
Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat în acest context că documentul a fost adoptat pentru a permite „derularea în condiţii normale a procesului de învăţământ”, potrivit Mediafax.
Lista modificărilor şi momentul în care ele intră în vigoare:
- Din anul şcolar 2015-2016, învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de zece, cât este în prezent. Mai exact, clasa pregătitoare va face parte din învăţământul obligatoriu.
- Clasa a IX-a nu mai trece la învăţământul gimnazial, iar timpul petrecut pe băncile liceului se menţine la durata de patru ani. Potrivit Legii Educaţiei Naţionale, din 2015 liceul ar fi trebuit să dureze doar trei ani, clasa a IX-a urmând să fie absorbită în gimnaziu. Modificarea le permite absolvenţilor învăţământului profesional să continue liceul la forma de învăţământ fără frecvenţă.
- Pentru elevii de la şcolile profesionale se va acorda reducerea de 50% pentru transportul în comun.
- Se amână introducerea testelor transdisciplinare tip PISA la Evaluarea Naţională, admiterea la liceu şi Bacalaureat. Mai exact, ele vor fi introduse odată cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv a IX-a, în anul şcolar 2015–2016, astfel încât primele teste transdisciplinare vor fi susţinute în 2019.
- Sunt eliminate din calculul mediei generale de admitere la facultate notele din timpul anilor de studii. Vor fi luate în considerare probele şi media de Bacalaureat, iar pentru admiterea la master - şi media de licenţă.
- Se precizează clar faptul că la clasa pregătitoare nu se fac evaluări.
- Se fac o serie de precizări privind modalitatea de transfer a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ. Prevederile „nu schimbă pe fond ceea ce se întâmplă acum, ci doar clarifică modalitatea prin care spre sfârşitul anului poţi să muţi banii de la o şcoală care are un plus în buget către şcolile care au un minus în buget. Este pur şi simplu o chestiune tehnică”, a declarat Remus Pricopie, citat de HotNews.ro.
- Se revine la indicatorii de calitate care determină nivelul finanţării universităţilor, „un răspuns la solicitările Consiliului Naţional al Rectorilor”, potrivit ministrului delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu. „Revenim la indicatorii de calitate pe care i-am experimentat din 1998 până în 2010, asupra cărora nu există nici un fel de dubii, toată lumea a fost de acord cu ei, toate universităţile au primit deja machetele cu privire la aceşti indicatori”, a spus oficialul. Este ignorată astfel clasificarea după criterii europene, care a plasat toate universităţile particulare pe cea mai de jos treaptă valorică, acordând unităţilor cu rezultate bune bugete mult mai mari. În funcţie de locul ocupat, universităţile aveau sau nu aveau permisiunea de a organiza masterate şi doctorate.
- Consiliul Naţional al Rectorilor devine partener de dialog social al Ministerului Educaţiei. Aceasta înseamnă că orice ministru este obligat să consulte Consiliul înainte de a elabora un act normativ.
- Se modifică modalitatea de alocare a fondurilor către universităţi. Sunt încurajate contribuţiile diferitelor institute de cercetare sau companii publice şi private, prin proiecte cu caracter educaţional. Se asigură şi cadrul legal prin care specialişti din diverse domenii să ocupe funcţii didactice de predare, în calitate de cadru didactic asociat invitat.
- Se clarifică durata anului universitar pentru studenţii din anii terminali: ei vor beneficia de toate drepturile conforme statutului lor, până la data de 30 septembrie din anul terminal.
- Se extinde de la trei la şase ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare.
Ella Moroiu