Joburile viitorului. Facem o țară de programatori sau de oameni familiarizați cu tehnologia?
Până în anul 2030, mai mult de jumătate din cei 1,8 miliarde de tineri din întreaga lume nu vor avea aptitudinile necesare să se integreze în câmpul muncii, arată un studiu realizat recent de compania Deloitte. Intrați într-un sistem de învățământ încremenit în timp, copiii români trebuie să se adapteze din mers schimbărilor aduse de dezvoltarea tehnologiei. Și să lupte pe cont propriu ca să dobândească abilitățile viitorului.
„Nicio profesie a viitorului nu este posibilă dacă nu știi să lucrezi și să folosești tehnologia”, spune Marian Cîrlig, directorul școlii din Radovanu.
Marian Cîrlig este profesor de limba română într-un sat din Călărași, iar tehnologia a devenit o parte esențială a muncii sale. Din postura de director de școală, a înțeles că cea mai mare responsabilitate pe care o are sistemul românesc de învățământ este să-i pregătească pe elevi pentru slujbele viitorului. Iar copiii săi folosesc la fiecare oră tabletele și telefoanele.
Marian Cîrlig, directorul școlii din Radovanu: „Eu le-am dat cel mai bun exemplu și lor: Măi, copii, unii dintre voi vor ajunge să fie femeie de serviciu, dau un exemplu. Imaginați-vă că utilajele cu care faci curățenie atunci vor fi atât de automatizate, încât, dacă nu știi lucrurile astea mărunte de acum, s-ar putea să nu le știi nici pe acelea. Deci nu-ți vei găsi loc pe piața muncii nici pe această filieră”.
Ciprian: „Îmi place să lucrez cu telefoanele, îmi place o aplicație ca Quik, putem să ne jucăm pe ea împreună”.
Melania: „Am învățat să facem documente drive, să creăm videoclipuri în Quik, postere în Aviary, Canva”.
Care vor fi joburile viitorului
Un raport realizat recent de compania Deloitte arată că mai mult de jumătate din cei 1,8 miliarde de tineri din întreaga lume nu vor deprinde, până în 2030, aptitudinile necesare ca să intre, efectiv, în câmpul muncii.
Marius Istrate, Chief People Officer la compania UiPath: „Școala globală își pune problema în acest moment cum să pregătim tinerii pentru meseriile viitorului. Și trebuie să ne uităm la țările care au cel mai mare succes în pregătirea tinerilor. (...) Școala românească știm deja că nu este suficient de bine adaptată pentru nevoile tinerilor în viitor”.
Emil Gâtej, psiholog: „Obiectele de studiu, curricula, tot ceea ce se face în momentul de față, nu acoperă toate aceste joburi ale viitorului. Când vorbim de joburi ale viitorului trebuie să ne gândim un pic la tot ceea ce înseamnă tehnologie, la tot ceea ce înseamnă toată zona asta de dezvoltare științifică pentru care învățământul românesc aproape că nu este pregătit”.
Școala românescă, rămasă în urmă
Dacă ar fi să comparăm modul în care se preda în urmă cu 50 de ani și felul în care profesorii se prezintă la clasă în România anului 2019, diferențele sunt foarte mici, spune psihologul Emil Gâtej. La asta se adaugă politicile educaționale care se schimbă în fiecare an. Iar acest lucru se reflectă în primul rând în pregătirea elevilor pentru piața muncii. Raportul Future of Jobs, publicat de Forumul Economic Mondial, arată că 65% din copiii care intră în sistemul de învățământ vor avea meserii care astăzi nu există. În acest timp, școala românească nu reușește să țină pasul cu schimbarea.
Marian Cîrlig, directorul școlii din Radovanu: „În planurile-cadru pentru învățământul primar era prevăzută disciplina Jocul cu calculatorul, ca o propunere. Care a picat. În acest moment, avem ca disciplină obligatorie, cu un anumit statut, într-adevăr, religia, dar nu avem absolut nicio disciplină pe planurile-cadru pe învățământul primar care să presupună folosirea tehnologiei. (...) Adică nu se știe ce ne dorim de la acești copii”.
Sala de clasă dispare. Profesorii trebuie să știe să folosească tehnologia în predare
Marius Istrate, Chief People Officer la UiPath: „Cred că n-ar trebui să ne gândim la discipline obligatorii care țin de folosirea calculatorului, ci, mai degrabă, la cum introducem experiența folosirii calculatorului în predare. Despre asta este vorba, de fapt. Poți să predai matematică, poți să predai limba română, poți să predai fizică, poți să predai muzică folosind calculatorul. (...) Aș vrea să depășim acest miraj al transformării României într-o țară de programatori. (...) Noi trebuie să ne pregătim tinerii pentru ca ei să facă față la ceea ce se va întâmpla la nivel global peste 20, 25 de ani, nu doar în România. Și asta înseamnă să integrezi tehnologia în predare, asta înseamnă ca învățătorii, profesorii să fie pregătiți să predea o lecție folosind un echipament care are YouTube în streaming, da, ca să poată să arate un videoclip util în contextul acelei lecții. Să știe să folosească o tabletă sau un echipament care acompaniază profesorul în procesul de învățare, nu îl înlocuiește”.
Marian Cîrlig, directorul școlii din Radovanu: „Sala de clasă, în accepțiunea de acum, dispare. Vrem, nu vrem, nu știu în cât timp, dar asta o să dispară. Învățarea se mută de foarte multe ori și la modul cel mai serios dincolo de pereții sălii de clasă. Cum? Păi ei au tot spus de Google Drive. Ei știu să partajeze documente în Google Drive, cu mine și cu colegii lor, că toți au adresă de mail...”
Potrivit Forumului Economic Mondial, abilitatea de a memora lucruri, dexteritatea manuală sau rezistența fizică vor fi înlocuite în foarte scurt timp de aptitudini precum gândirea analitică și inovativă, creativitatea și capacitatea de sinteză.
Ce le lipsește elevilor
Pentru Maria și Bogdan, doi elevi din București pasionați de IT, drumul spre dobândirea acestora este mai degrabă o luptă pe cont propriu, deoarece spun că școala, în general, nu se pune accent pe partea practică.
Maria Mihai, elevă: Școala e doar pe partea teoretică, din câte am observat, mai rare sunt proiectele la școală, mai ales pe echipe, și este destul de greu să faci ceva în cadrul școlii, nici nu ai foarte mult timp liber, mai ales dacă ești în program de după-amiază, cum sunt eu.
Emil Gâtej, psiholog: „Nu știu câți își pun problema de câți oameni pregătim și câți vor fi absorbiți de piața muncii. Când numărul depășește cu mult mai mult, ajungem la situații paradoxale în care absolventul de facultate de Drept ajunge șofer pe mașina de gunoi, pentru că are un salariu bun acolo”.
Bogdan Dragomir, elev: În societatea actuală e mai mult pe social. Pentru că atunci când faci un proiect cu cineva, trebuie să comunici cu coechipierii. Ceea ce la școală nu prea te învață. Pentru că stai într-o bancă, deschizi cartea acolo, scrii, faci exercițiile, ai terminat.
Tehnologia avansează, dar noi nu știm încă să căutam informația
Marius Istrate, Chief People Officer la UiPath: „Vreau să facem un exercițiu și să ne gândim ce am învățat noi în școală. Ce eram noi învățați la școală, cât de mult se investea în școală în gândirea critică, în analiză critică. (…) De asta e nevoie în locurile de muncă ale viitorului (…) de gândire critică, capacitate analitică, capacitate de sinteză. Dispare munca repetitivă (…)”
Marian Cîrlig, directorul școlii din Radovanu: „Cel mai bine plătite profesii din ziua de astăzi peste 15-20 de ani s-ar putea să nu mai existe. Așa că noi nu putem să-i pregătim pentru o anumită profesie. Noi trebuie să le dăm acele instrumente de care ei să se ajute să se descurce mai târziu în societatea informațională”.
Emil Gâtej, psiholog: „Dacă aș avea un copil acum undeva între clasele V-VIII, accentul ar cădea foarte, foarte mult pe trei direcții. Prima direcție ar fi inteligența emoțională. Cum îi vede pe ceilalți, cum se raportează la ceilalți, empatie și prezență. (...) A doua direcție pe care m-aș concentra ar fi stimularea informațională. Să aibă o perspectivă cât mai largă asupra lumii, asupra a ceea ce există în momentul de față, asupra obiectelor și meseriilor pe care le poate avea. (...) Dincolo de asta, aș pune ca o a treia direcție concentrarea pe utilizarea tehnologiei. Utilizarea însemnând o utilizare responsabilă, o utilizare care să fie pusă în slujba unor obiective. Nu o utilizare de dragul utilizării”.
Marius Istrate, Chief People Officer UiPath: „Dacă aș avea un copil de vârsta asta acum, l-aș încuraja și l-aș susține să folosească calculatorul pentru a se documenta, pentru a învăța, pentru a găsi și l-aș învăța cum să caute informația, pentru că este foarte, foarte important. Toată avalanșa asta de așa-zise știri false, alternative facts, cum le spun alții, avalanșa asta este posibilă pentru că tehnologia a evoluat extraordinar de repede, dar noi încă nu știm să căutăm. (…)
Viitorul este al asistenților digitali
Ultima inovație care a schimbat fundamental piața muncii a fost introducerea pe scara larga a calculatorului. Reprezentantul UiPath, primul „unicorn” românesc, spune că următoarea „revoluție” în acest domeniu va fi adoptarea asistenților digitali, a roboților care sa lucreze în locul nostru, la nevoie. Iar scenariul nu este deloc unul îndepartat. Specialiștii estimează că peste 5 sau 6 ani inteligența artificială va fi nelipsită din activitățile noastre cotidiene.
Marius Istrate, Chief People Officer la UiPath: „Următorul pas, din punctul nostru de vedere și din punctul meu de vedere, este un asistent digital, dacă vrei să-i spunem așa, ca să nu-i spunem „robot”. Cuvântul „robot” de multe ori sperie multă lume. Dar un asistent digital pentru fiecare dintre noi, un asistent digital care este capabil să muncească în locul nostru atunci când noi nu suntem activi, nu suntem în fața calculatorului, care poate să răspundă la anumite lucruri în numele nostru, ca și cum am fi noi... (...) Următoarea revoluție este că noi vom ști să ne creăm, fiecare dintre noi, își va construi acel asistent după nevoile și după specificul muncii sale”.
Emil Gâtej, psiholog: „Contactul cu inteligența artificială trebuie pregătit de pe acum, poate că ar fi extraordinar de pozitiv să se discute așa ceva în școli într-o manieră directă, să nu mai fim ca în epoca de piatră și să nu mai fim în această beznă a ignoranței în care să spunem heeei, lasă, că până o să fie, îmi fac eu acum matematica mea și ce am eu de făcut la istorie. Spunem acolo cu dacii, nu mai spunem cu roboții, că zice lumea că avem probleme psihice. Da, dar când deschidem un calculator vedem la congresele de robotică faptul că roboții sunt din ce în ce mai performanți”.
Marian Cîrlig, directorul școlii din Radovanu: „La clasa mea, am început anul trecut și continuăm anul acesta, să treacă de la utilizatori de produse software la mici creatori de produse software. În sensul că anul trecut i-am familiarizat, au avut toți conturi pe code.org, s-au familiarizat cu elemente simple de alogritmi și programare și anul acesta lucrăm în Scratch. (...) Imaginați-vă că ei au un personaj pe care îl fac să se miște, ei singuri, cu posibilitățile lor, da? E ceva fantastic pentru ei, sunt lucruri pe care foarte mulți copii, din păcate, nu au posibilitatea să se lovească de ele”.
Unde vor fi cele mai multe locuri de muncă disponbile în România anului 2030
În România anului 2030, cele mai multe locuri de muncă vor fi disponibile în îngrijire socială și sănătate, în zona juridică și cea de silvicultură, arată graficul de prognoză al aptitudinilor realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Învățământului Vocațional.
Marian Cîrlig, directorul școlii din Radovanu: „Nu știm ce vrem de la învățământul românesc”.
Marius Istrate, Chief People Officer la UiPath: „Alte țări au un grad ridicat de șomaj, noi nu avem un grad ridicat de șomaj, însă, în mod bizar, avem un grad relativ ridicat al forței de muncă necalificate și a unei forțe de muncă care nu e activă în domeniile astea care aduc foarte multă valoare adăugată. Acum ce facem, în ce investim? Haideți să investim în tineri, haideți să-i formăm pe ei!”
Ceva fundamental diferit în România față de restul lumii
Rămâne de văzut cine va ocupa aceste slujbe, într-o țară cu o populație îmbătrânită în care tinerii așteaptă prima ocazie să emigreze.
Emil Gâtej, psiholog: „Dezadaptarea ar trebui să fie eliminată de școală exact prin calibrarea concretă la piața muncii: să vedem ce se cere pe piața muncii și atunci să formăm oamenii pentru acel ceva”.
Marius Istrate, Chief People Officer la UiPath: „Am spus că românii nu sunt fundamental diferiți, e ceva în România, însă, care e ceva fundamental diferit de restul lumii. Lumea pleacă, nu doar tinerii. Pleacă multigenerațional oamenii din țară, în mod masiv. (…) Impactul pe care aceste plecări îl au în economia României se va simți peste 10-15 ani, când vom constata ca suntem o țară goală. (…)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
