Cu aproape 400 de mii de absolvenţi de liceu fără bacalaureat şi cu o lipsă cronică de forţă de muncă specializată, România se îndreaptă spre soluţia învăţământului profesional-dual. Proiectul porneşte de la câteva exerciţii de parteneriat între şcoală şi marile companii.
Adrian Curaj, ministrul Educaţiei: „În primul slot de trei ani este acela de muncitor specialist. După cinci ani într-o anumită zonă profesională, oamenii pot fi tehnicieni superiori. Va fi o zonă în care trebuie să investim mult, centre de recunoaștere, de testare, calificări. Va fi o transformare majoră dar până la urmă unde vom ajunge? Cu oameni bine calificați, pe piața muncii mai repede.”
Actuala bursă de 400 de lei ar putea fi suplimentată printr-o formă de contract de muncă încheiat încă din şcoală. Tinerii ar înţelege în acest fel exact ce meserie învaţă şi ce au de făcut dincolo de băncile şcolilor.
Mona Nicolici, manager de sustenabilitate: „Noi am început acest demers pentru că ne-au îmbătrânit generațiile de meseriași și nu am avut cu ce să-i înlocuim. Copiii nu știu nimic despre meseriile lor, nu sunt evaluați vocațional în gimnaziu ca să vadă cineva dacă au abilități pentru meseriile respective.”
Primul exemplu de succes al învăţământului dual a fost la Braşov. În 2012 au absolvit 111 tineri, iar 104 au fost angajaţi de firmele unde au făcut practică.