BUSINESS CLUB. Învăţământ după nevoile companiilor. Şcolile profesionale asigură 75% din necesarul de meseriaşi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

În anul şcolar care a început în toamnă, numărul locurilor din şcolile profesionale şi specializările scoase la concurs au fost stabilite după consultări cu peste 3.700 de companii, arată un document guvernamental obţinut de Profit.ro. Companiile au prezentat liste cu oamenii calificaţi de care au nevoie, iar şcolile profesionale au început să îi instruiască pe tinerii care ar urma să le ocupe.

În toamna anului 2014 învăţământul profesional a trecut de la vechiul sistem al meseriilor învăţate în doi ani după clasa a X-a, la noul sistem al pregătirii de 3 ani după clasa a VIII-a.

Implicarea mai mare a companiilor în organizarea şcolilor profesionale, a crescut interesul tinerilor pentru această formă de învăţământ.

Dacă în 2014 s-au înscris aproape 25.000 de tineri la şcolile de meserii, în toamna anului trecut, numărul celor înscrişi a fost cu aproape o treime mai mare, arată documentul guvernamental, semnat de ministrul Educaţiei, Adrian Curaj. Cei care urmează cursurile învăţământului profesional sunt conştienţi că au şanse mari de angajare, în condiţiile în care numărul actual de elevi acoperă 75% din necesarul de meseriaşi.

Şcolile de profesionale au fost ani buni veriga lipsă din învăţământul românesc. Existenţa lor era inutilă câtă vreme tinerii preferau să urmeze o facultate. Dar, după ce accesul la învăţământul superior a fost limitat drastic de combaterea copiatului la examenul de Bacalaureat, tinerii au început să caute o nouă formă de calificare. Aşa a reapărut interesul pentru învăţământul profersional. Totuşi, datele Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica atrag atenţia că România trebuie să îşi rezolve înainte de toate o problemă mult mai mare de fond. Peste 40% dintre elevi ies de pe băncile şcolii fără să fi dobândit cunoştinţele de bază matematicii şi ale unor ştiinţe precum Chimia, Fizica sau Biologia. Doar Bulgaria mai are un procent atât de ridicat. La polul opus sunt Estonia, Finlanda şi Polonia.

Acest procent mare stă în cale dezvoltării ţării. Dacă toţi elevii de 15 ani ar dobândi acele cunoştinţe de bază, economia româniei ar avea capacitatea să crească de patru ori în următoarele decenii estimează experţii OCDE.

Cu toate că se bazează mai mult pe partea practică a învăţământului, şcolile profesionale pot juca un rol important în dezvoltarea economică a României.

Însă guvernul vrea ca implicarea companiilor să fie şi mai mare. În documentul semnat de ministrul educaţiei este dată ca exemplu pozitiv Școala Profesională Germană din Brașov. Continental, Draexlmaier şi Kronospan sunt doar trei dintre companiile care s-au implicat în dezvoltarea ei. Este în interesul angajatorilor să încurajeze învăţământul profesional deoarece deficitul de forţă de muncă le limitează extinderea afacerilor în România.