Avantajele învăţământului românesc în limbi străine

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Avarie majoră în Craiova. Peste 100.000 de oameni au rămas fără apă și căldură, în timp ce activitatea Uzinei Ford a fost sistată brusc

Cum învață zeci de copii din Gorj în săli de clasă cu calorifere reci

Vânătoarea de cadouri în prag de sărbători. Cum să eviți jucăriile care pot pune în pericol siguranța copilului tău

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Elevii din clasele bilingve ale Şcolii Centrale din Bucureşti au sărbătorit Săptămâna francofoniei.

„Ne-am gândit, ne-am sfătuit în familie şi am considerat că o limbă străină bine ştiută este o şansă în plus pentru un copil şi un start bun în viaţă”, spune mama unui astfel de elev.

În 25 de şcoli din România funcţionează clase româno-franceze. Două dintre acestea sunt în Bucureşti şi au peste 100 de elevi. Cursurile intensive de limba franceză reprezintă un efort atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, care plătesc aproape 800 de lei în fiecare an.

„Ceea ce se studiază la noi în şcoală este complet gratuit, cu excepţia unor manuale şi a unor metode franţuzeşti care nu se găsesc şi nu pot fi oferite gratuit”, a afirmat Maria Cojescu, directoarea Şcolii Centrale.

În alte 158 de şcoli din ţară sunt clase bilingve unde se predă în engleză, spaniolă, germană, portugheză şi chiar japoneză.

A doua limbă vorbită la Colegiul Naţional George Bariţiu din Cluj Napoca este italiana. „De la an la an, concurenţa variază, dar sunt 1,5 - 2 pe un loc. Este concurenţă şi nu am avut probleme în a ne ocupa locurile la această secţie”, spune Maria Deac, directoarea Colegiului Naţional „George Bariţiu” din Cluj-Napoca.

În Oradea, cea mai mare concurenţă este pentru clasele de limba germană.

„După absolvirea clasei a 12-a şi promovarea bacalaureatului, dorinţa este de a-şi continua studiile în ţară sau în străinătate. Majoritatea vor în Viena sau Germania”, spune Ungur Nicolae, directorul Liceului Teoretic German din Oradea.

Diplomele primite de absolvenţii claselor bilingve echivalează cu studiile în ţările respective. Anual, aproximativ 20.000 de tineri români pleacă la studii în străinătate, spun oficialii Ministerului Educaţiei.