Cu drona, de la proteste, la poliție: „De sus, se vede prea multă lume și nu e bine”

Procurorii anchetează, împreună cu Autoritatea Aeronautică Română, folosirea ilegală a unor drone în timpul protestelor din Piaţa Victoriei, fiind identificate patru persoane, care au fost la Poliţie pentru a se stabili dacă aveau aviz pentru ridicarea acestora. Se pare că dronele au fost folosite de doi români și de doi jurnaliști austrieci.

Unul dintre cei urmăriți penal pentru că au filmat cu drona protestele din Piața Victoriei este Cătălin D. Constantin, scrie site-ul justitiecurata.ro. Detalii legate de urmărirea sa penală au fost postate pe Facebook, după ce Cătălin le-a împărtășit prietenilor. O redăm și noi, integral. Cătălin D. Constantin este autorul expoziției „Piața, loc simbolic al orașului”, proiect co-finanțat de Ministerul Culturii, în care a filmat cu aceeași dronă.

„Cătălin D. Constantin: Duminica trecută am ajuns din Piața Victoriei la secția 3 Poliție, unde am stat până după miezul nopții, pentru declarații și procese verbale. Am dosar de urmărire penală pentru pilotarea fără licență a unei aeronave neînmatriculate!

Aeronava e drona mea, Phantom 3 Professional, cea cu care am lucrat la expoziția „Piața, loc simbolic al orașului”. Acum lucrez la o carte despre piețele urbane europene. Piața orașului a fost și subiectul celui de-al doctorat al meu, susținut la Universitatea de Arhitectură.

Am urcat „Arca lui Noe” (drona) în cerul de deasupra Pieței Victoriei și o seară înainte. Tot la miting, fix lângă echipajele de poliție, dar fără probleme. Polițiștii au privit sâmbătă curioși și amuzați.

Până duminică, drona mea a devenit avion și constituie gravă infracțiune penală ce am făcut eu, pedepsibilă cu închisoare de la trei la șase ani. Așa că jandarmul m-a condus la secția de poliție.

Acolo mi s-a explicat că o seară înainte primiseră indicații clare legate de fotografiatul cu drona și că o lege din 1997 (firește, o ordonanță guvernamenatală, no. 29/1997), codul aerian, interzice pilotarea aeronavelor civile fără înmatriculare. Inspectorul, simpatic, mi-a explicat că taxa de înmatriculare e fix aceeași pentru o dronă și un avion Boeing.

În realitate, în acest moment nu există în România o lege care să reglementeze folosirea dronelor, iar ordonața no 29/1997 (în 1997, dacă ne gândim, nu existau drone civile nicăieri în lume!), a fost forțată să se refere, peste noapte, și la drone, în timp ce, în realitate, ea se referă la… avioanele civile. Potrivit aceleiași ordonanțe, nu aveam voie să decolez decât de pe un aeroport. De fapt, potrivit aceleiași ordonanțe, nici nu am zburat, pentru că o aeronavă e în zbor după închiderea ușilor, iar drona nu are uși…

De sus, se vede prea multă lume și nu e bine, zău!

În România, a existat o singură lege, temporară, care reglementa folosirea dronelor: ordinul de ministru no. 8/2014, valabil însă doar până în ianuarie 2016. Dată, desigur, în context politic. În presă apăruseră filmări cu drona ale domeniile unor baroni locali.

Doar că ordinul de ministru a expirat și nimic nu interzice acum folosirea dronelor. Ce nu e interzis, e legal. Dar asta nu înseamnă, desigur, nimic. Ce mi-e dronă, ce mi-e un avion! Zboară? Zboară!

Convenția de la Riga (2015) referitoare la elaborarea de legi pentru dronele civile insistă asupra elaborarii în țările UE de legi specifice dronelor, grupate în clase diferite, în funcție de greutate. A mea se încadrează, ca mai toate dronele disponibile comercial, la clasa ‘Open’ category. Niciuna dintre țările europene, cu legi foarte proaspete în domeniu (Germania - ianuarie 2017, Portugalia - decembrie 2016, Franța - septembrie 2016, Italia - iulie 2016) nu cere înregistrarea dronelor ușoare.

Toate stirile apărute în presă în ultima vreme fac referire fie la Codul aerian din 1997 (unde, într-adevăr e penal să conduci un avion neînregistrat), fie la o lege despre drone, care a încetat să fie aplicabilă.”