Ce nu a mers. Concluziile simulării de cutremur

Ministrul de Interne Dragoș Tudorache a prezentat, la finalul ședinței de Guvern de azi, concluziile preliminare ale simulării de cutremur desfășurate timp de două zile: comparativ cu un an în urmă, la nivel de comandă lucrurile s-au îmbunătățit, dar stăm în continuare prost în ceea ce privește timpii de reacție și comunicarea cu cetățenii și presa.

„Succesul e că am făcut acest exercițiu”, a început ministrul Tudorache prezentarea celor trei pagini cu concluzii preliminare după exercițiul de două zile care s-a desfășurat după un scenariu care a inclus un cutremur cu magnitudine 7 grade pe scara Richter, explozii și incendii în București și Iași, mii de persoane decedate și rănite și alte câteva mii sinistrate. „Este prima oară când facem un exercițiu de o asemenea amploare. A fost o mobilizare fără precedent”, a declarat ministrul de Interne, arătând că au fost angrenați în simulare peste 6.000 de oameni și mai mult de 600 de mijloace tehnice, inclusiv elicoptere.

În comparație cu raportul întocmit după tragedia din clubul Colectiv, situația s-a îmbunătățit în ceea ce privește structura de comandă, care s-a dovedit acum „bine definită, clară”. „Nu am mai avut situația ca doi-trei oameni de la același nivel să-și asume comanda în același timp”, a precizat Tudorache. Ministrul a arătat însă că mai există sincope la nivel județean și local.

Tot la puncte slabe, șeful MAI a enumerat timpii de reacție și comunicarea cu cetățenii și mass-media. Spre exemplificare, ministrul a arătat că a durat 12 ore ca o coloană de autoutilitare să ajungă de la Bihor la Iași. „Ne place sau nu, asta e realitatea. Acum, vom ști că în prima oră din momentul declanșării unui dezastru noi ne putem baza doar pe resursele din zona respectivă și zonele limitrofe, nu ne putem baza pe județe mai îndepărtate de punctul de dezastru”, a declarat Tudorache.

Șeful MAI a inclus la puncte slabe și modul în care s-au coordonat echipele care s-au ocupat de căutarea și salvarea victimelor cu echipele care s-au ocupat de asistența sinistraților.

De asemenea, o problemă o constituie și procedura greoaie de luare a unor decizii cu caracter normativ. „Pentru alocarea anumitor resurse sau pentru deblocarea unor fonduri e nevoie de o hotărâre de Guvern. În astfel de situații, ai nevoie de niște decizii rapide, flexibile și aici trebuie să intervenim la cadrul legal, să găsim niște trasee mult mai scurte”, a precizat ministrul de Interne.

În ceea ce privește serviciile de ambulanță și spitalele, șeful MAI s-a referit la cazurile punctuale în care, pe fondul exercițiului, s-a intervenit cu dificultate la urgențele normale. Totodată, Tudorache a arătat că au existat spitale care, deși au activat planul alb, nu au luat și practic măsurile care se impuneau.

Un alt punct slab a fost comunicarea autorităților pe de o parte cu cetățenii neafectați de dezastru, respectiv cu aparținătorii celor afectați, pe de altă parte cu mass-media. „Pe toate aceste paliere, avem de învățat”, a declarat șeful MAI, arătând că ar trebui comunicate informații nu doar pe Facebook și Twitter, ci și prin intermediul rețelelor de telefonie, iar ISU nu și-a îndeplinit misiunea de a oferi un update a situației la fiecare jumătate de oră.

O simulare de intervenție în caz de cutremur a fost declanșată de Departamentul pentru Situații de Urgență marți dimineață, la ora 8.04.

Astăzi, o femeie din Iași a aşteptat mai mult de patru ore sosirea ambulanţei din cauza exerciţiului de simulare.