30.000 de vizitatori de rang înalt sunt aşteptaţi în România, în cele 6 luni în care ţara noastră conduce Consiliul UE. Sunt reprezentanţii instituţiilor comunitare şi ai statelor membre. Ce presupun pregătirile autorităţilor române pentru evenimentele din perioada următoare aflaţi dintr-un interviu realizat în exclusivitate de jurnaliştii Digi24.
Prima provocare pentru Ministerul de interne: să convingă înalţii oficiali cu putere de decizie că România merită să intre în spaţiul Schengen.
„Pentru admiterea efectivă a României şi Buglariei este necesar un vot în cadrul consiliului cu unanimitate, un vot din partea tuturor statelor membre care să se pronunţe pentru admiterea României şi Bulgariei.Un astfel de vot poate fi dat numai într-un consiliu formal. În discuţiile pe care noi le-am avut şi cu secretariatul general al Consiliului - ca practică pentru a arăta că există preocupare pentru acest subiect - el este menţinut ca posibil subiect pe agendă într-unul dintre consiliile JAI formale care vor avea loc la Bruxelles, în martie sau în iunie”, spune directorul Direcţiei Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale din cadrul MAI.
Cătălin Necula poate fi numit „ministru din umbră” al Afacerilor Interne ale Consiliului UE. Este omul care coordonează activităţile MAI care ţin de acest domeniu pe timpul derulării preşedinţiei României. Alături de el au fost instruiţi alţi peste 300 de specialişti din instituţie.
„Primele pregătiri au început în urmă cu un an jumate, doi ani chiar. Partea cea mai intensă a început pe parcursul anului trecut, în special ultimele şase luni din 2018, perioada în care specialiştii noştri au fost implicaţi în activităţile derulate de preşedinţia austriacă, aşa-zisa preşedinţie din umbră”, a completat Cătălin Necula.
Toată activitatea de pregătire a costat până acum Ministerul de Interne aproape o jumătate de milion de euro. Şi sumele vor creşte. MAI are de organizat 20 dintre cele 300 de întâlniri de nivel înalt care vor avea loc în ţara noastră.
„Cei mai importanţi oameni la nivel european urmează să sosească şi în România. Mă refer aici la şefii de state şi Guverne. Toate aceste consilii vor avea loc la Palatul Parlamentului. Inclusiv din perspectiva securităţii”, spune comisarul şef.
Dincolo de dosarul migraţiei, Ministerul de Interne român lucrează la combaterea conținutului terorist în mediul online.
„Este un domeniu care este gestionat în cadrul Consiliului Justiţie Afaceri Interne împreună cu colegii desemnaţi din cadrul SRI, unde sunt specialiştii şi unde sunt cei care gestionează acest domeniu. Dar împreună discutăm şi există o serie întreagă de activităţi prevăzute şi sperăm să înregistrăm progrese pe acest dosar. Pe partea de online, discutăm despre prevenirea conţinutului terorist online, sunt foarte multe aspecte care necesită o reglementare tocmai în scopul limitării proliferării pe spaţiul online a unor astfel de mesaje. Vreau să vă spun ca nivel european există o practică, o cooperare permanentă, pe bază voluntară, cu principalii furnizori de internet care s-au oferit şi lucrează în acest scop. Toate aceste măsuri au o aplicabilite şi se lucrează pentru a introduce o serie de măsuri suplimentare”, precizează Cătălin Necula.
La iniţiativa ministerului român se lucrează şi la o serie de măsuri menite să uşureze relaţia dintre forţele de ordine şi comunităţile de expaţi aflate în Statele membre ale UE. Conceptul a fost denumit „community policing”.
„Ne referim la o serie de situaţii de prevenire a unor infracţiuni sau efectiv de sprijin al cetăţenilor români care se aflau în perioada estivală ca turişti într un stat membru. Toate aceste schimburi de specialişti presupun o serie de aspecte admnistrative, tehnice, financiare, am încercat ca pe timpul președinției noastre, acestea să fie simplificate ca ele să aibă loc cât mai ușor”, a explicat comisarul.
Mandatul României va fi presat de alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc în luna mai. Aşadar, dezbaterile ar trebui să aibă loc înainte de scrutin. Cei implicaţi în activităţi simt o presiune chiar dacă au trecut doar 10 zile de la preluarea preşedinţiei.
Există în permanenţă preocuparea că tot timpul poate apărea ceva, asta am încercat să facem cel mai mult: să ne gândim la ceea ce nu ne-am gândit! Să încercăm să vedem ce poate apărea din ceea ce nu am gândit, poate apărea o criză pe domeniul securităţii, pe domeniul migraţiei. (Reporter: Următorul concediu când l-aţi programat?) Probabil imediat după, iulie, august, iulie cred. Am o presiune acasă pentru subiectul ăsta. E foarte sensibil”, a mai spus el.
România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene până la data de 30 iunie 2019. Apoi mandatul va fi preluat de Finlanda.