Opt morți și aproape 140 de răniți. Acesta este bilanțul furtunii extrem de violente care a afectat duminică România, cu viteze de 100 de kilometri la oră. Meteorologul ANM Gabriela Băncilă a explicat, la Digi24, cum și de ce a avut furtuna o forță atât de distructivă.
Meteorologul a explicat că, în partea de vest a țării, în fața unui front atmosferic rece care era prezent deasupra Serbiei, Bosniei și Ungariei, s-a format în interiorul masei de aer cu caracteristici tropicale un sistem convectiv mezoscalar.
„Adică dezvoltarea unor nori de furtună până la înălțimi foarte mari. Acest tip de nor - cumulonimbus - a atins în această parte a țării forma sa maximă de intensitate, o supercelulă”, a explicat Gabriela Băncilă.
Un astfel de nor poate atinge înălțimi foarte mari, de până la 10-12.000 de metri. „De acolo coboară un aer rece, curent descendent din furtuna. Curent care iese din nor cu o viteză foarte mare”, a precizat meteorologul.
„Cu cât baza norului se află mai aproape de pământ, iar pentru sistemul de ieri s-a consemnat la stațiile meteo o baza a acestor nori undeva la 500 de metri deasupra pământului, potențialul său distructiv rămâne foarte ridicat, pentru că viteza de deplasare e mare, neavând suficient spațiu ca acesta să se atenueze”, a mai spus Gabriela Băncilă, precizând că vântul atinge în aceste condiții 100 de kilometri la oră.
„Ce a fost diferit acum - faptul că la o intensitate atât de mare acest sistem s-a menținut mai multe ore în șir și s-a deplasat pe mai multe județe: Timiș, Caras, Maramureș... Spre miezul nopții a ieșit din țară la o intensitate similară ca la debut”, a spus meteorologul ANM.
Potrivit meteorologului, această supercelulă s-a apropiat de graniță cu o viteză între 55-70 de kilometri la oră, însă și din cauza condițiilor din centrul Banatului - temperatură foarte ridicată, gradul de umezeală din aer - au fost „ingrediente semnificative pentru o dezvoltare explozivă a acestui sistem până la această formă supercelulară”.
„Din păcate, există situtații în care aceste fenomene severe pot fi prognozate cu puțin timp înainte. Limitările se datorează efectelor locale, gradului de încălzire a aglomerației urbane, poluare”, a mai explicat Gabriela Băncilă.