Pe colega noastră, Alice Iacobescu, o știți de la știrile Digi24. Nu de puține ori, ea a reușit să dea exemple frumoase de cum se face jurnalismul profesionist cu eleganță. Ne-a răspuns la câteva întrebări despre meseria de prezentator de știri, interacțiunea cu telespectatorii și invitații, dar și despre atuurile omului de presă.
1. Ce este diferit în munca jurnalistului azi față de acum 5-7 ani?
Implicarea telespectatorilor este mult mai mare, iar comunicarea dinspre public înspre redacţia de ştiri este mult mai intensă şi diversificată. Ai putea face un jurnal întreg numai din informaţii şi imagini pe care le primeşti de la oamenii de peste tot din lume. Desigur, nu le difuzăm ca atare, le verificăm şi le punem în context, căutăm reacţii, confirmări şi explicaţii din partea autorităţilor, dar sursa primară e, în multe cazuri, omul obişnuit, din afara presei, care e receptiv la ce se întâmplă în jurul său şi a căpătat un soi de simţ al ştirii: ştie ce poate fi interesant şi pentru alţii, nu doar pentru el.
2. Care crezi că e viitorul jurnalismului în lume și cum se va adapta România?
Nu am eu talent de prezicătoare, dar îmi place să cred că, în orice direcţie ar evolua din punct de vedere tehnologic, în esenţă, va rămâne jurnalism făcut cu maximă responsabilitate. Când lucrezi în televiziune, devii conştient de câtă putere au vorbele tale, iar asta nu e neapărat în sens pozitiv. Oamenii au încredere în ce văd la televizor, trebuie să ai mare grijă să nu îţi scape vreo gogomănie.
3. Mulți oameni cred că e ușor să citești de pe prompter și să prezinți știrile. Ce presupune, de fapt, munca unui realizator & prezentator de jurnal la o televiziune de știri?
Să citeşti din prompter e, fără îndoială, uşor, dar prompterul e doar o pană la pălăria de prezentator de ştiri. Ca să fii credibil, trebuie să fii un jurnalist autentic, care ştie pe ce lume trăieşte, cum se leagă lucrurile, ce cauze şi ce efecte sunt în directă legătură cu orice ştire pe care o are de citit. Nu e zi în care să nu fii scos din zona de confort a prompterului de o ştire de ultimă oră, de un interviu neaşteptat, de o schimbare de plan pe care nu o aveai în minte când ai intrat în studio.
4. Breaking news-urile pun la încercare jurnaliștii. Cum e să prezinți știrile și să anunți o știre de ultim moment?
A, dar exact pentru asta ne pregătim: pentru neaşteptat. Ăsta e farmecul meseriei şi asta te ţine în priză, de fapt. E solicitant, desigur, să fii mereu în alertă şi să fii pe fază oricare ar fi domeniul din care vine ştirea, dar în momentele alea nici nu îţi dai seama de asta. Eşti atât de prins de ceea ce faci, de cum să explici ştirea, să pui întrebări din cât mai multe unghiuri, încât nu conştientizezi efortul. Dar acestea sunt şi momentele cele mai pline de satisfacţie, pentru că sunt momentele în care se vede dacă eşti pregătit, stăpân pe situaţie, calm şi echilibrat.
„Oamenii care ne urmăresc ştiu că adevărul nu e la cine strigă mai tare sau e mai agresiv”
5. Cum poți să îți păstrezi calmul atunci când invitații din platou sau care intră telefonic în direct ajung să încalce regulile unei conversații civilizate?
Nu am un secret anume. Nici nu cred că am dreptul să fiu altfel. Sunt acolo să aflu cât mai multe de la cel pe care îl intervievez, nu să îl pun la punct răstindu-mă la el, dacă e nepoliticos. Ştii vorba aceea, „fiecare pasăre pe limba ei piere”? Aşa cred şi eu când sunt într-un interviu cu un interlocutor arogant, că oamenii care ne urmăresc ştiu că adevărul nu e la cine strigă mai tare sau e mai agresiv. De multe ori este exact invers.
6. Cum poate un jurnalist să demonteze afirmații nefondate sau false atunci când dialoghează cu un invitat?
Adevărul în direct iese la iveală la fel ca în orice alte împrejurări: căutându-l. Am căpătat experienţă multă în ultimii ani, când am constatat cu câtă uşurinţă mint sau maschează adevărul cei care vorbesc în spaţiul public. Cel mai mult ajută să fii informat, iar puterea informaţiei a devenit evidentă în ultimii ani, pentru că te ajută să parezi o minciună sau să mergi pe firul ei până se deşiră. Îţi dau doar un exemplu din realitatea recentă: dacă ştii ce buget au avut municipiile anul trecut şi ştii care a fost creşterea economică, nu te ia pe nepregătite politicianul care susţine că bugetul marilor oraşe ar fi acum mai mare, când el este, în realitate, mai mic, prin comparaţie. Dacă ţi se pare greu să ştii cifre de genul ăsta, trebuie să îţi spun de pe acum că meseria de jurnalist presupune asta: să ştii multe cifre şi să ştii unde le găseşti repede pe cele pe care nu ţi le mai aminteşti.
7. Care sunt atuurile pe care un jurnalist bun trebuie să le aibă?
Cultură generală, curiozitate, capacitatea de a vorbi clar şi concis, un vocabular bogat şi uşurinţă în exprimare. Şi multă dăruire, pentru că meseria asta nu se face doar 8 ore pe zi, de luni până vineri. Dimpotrivă :)
