Din|interior. România, țara unde programele de mediu legate de Dunăre se fac doar la nivel declarativ

Dunărea străbate 14 state europene în drumul ei spre Marea Neagră. Programe speciale de protecţie a mediului, pentru îmbunătăţirea calităţii apei şi pentru protejarea speciilor de păsări şi peşti, sunt adoptate cu succes în toată Europa. În majoritatea statelor dunărene, fluviul este considerat o sursă de bunăstare şi de venit substanţial pentru toţi cei care trăiesc pe malurile sale.

În România, programele de mediu legate de Dunăre se fac mai mult la nivel declarativ. În realitate, apa este poluată de la cel mai mic nivel, al omului de rând, până la nivelul coloşilor industriali. Pericolul este evident: pe lângă dispariţia de specii valoroase de peşte, cel mai grav este faptul că în singura Deltă populată din Europa, Delta Dunării, încă mai există localităţi unde oamenii sunt nevoiţi să bea apă murdară, direct din fluviu.

Reporterii emisiunii Din|interior vă arată cât de diferite sunt metodele de poluare ale fluviului. Punctul de pornire al investigaţiei a fost Clisura Dunării. Aici, pe o porţiune de numai 130 de kilometri, se înregistrează cel puţin trei probleme grave de mediu. Cumva simbolic, apa Dunării e murdărită chiar de la intrarea în România, de la Baziaş. Aici, lună de lună, tone de PET- uri şi alte gunoaie sunt aduse din toată Europa. Autorităţile pasează sarcina ecologizării de la nivel central la cel local şi invers, prelungind pericolul pentru fauna şi flora din zona de rezervaţie de aici.

Cea mai mare problemă de mediu de pe Clisură se înregistrează însă la Moldova Nouă: haldele de steril de la Moldomin SA – societate aflată în curs de privatizare – sunt o adevărată bombă ecologică transfrontalieră, pe care statul român încă nu a rezolvat-o.

Iar la doar câţiva kilometri distanţă, în zona Divici-Pojejena, responsabilii Parcului Natural Porţile de Fier se luptă de ani de zile cu proprietarii care fac construcţii în albia fluviului, punând în pericol rezervaţia. Ecologiştii au considerat cazul atât de grav, încât l-au adus în atenţia Comisiei Europene.

Încărcată astfel de gunoaie, cadavre de animale şi toxine provenite din foste exploatări industriale, afectată de agricultură intensivă, Dunărea îşi încheie călătoria pe teritoriul României în Delta Dunării. Singura deltă populată din Europa este locul până unde fluviul transportă toate gunoaiele. Iar cei care au cel mai mult de suferit de pe urma poluării de pe tot parcursul Dunării sunt locuitorii de aici. În Deltă există oameni care trăiesc ca în Evul Mediu. În lipsa staţiilor de apă potabilă, beau apă direct din fluviu şi se expun la boli, în fiecare zi. Autorităţile cunosc situaţia, dar nu se grăbesc să o rezolve. În Europa, dintre cei 111 milioane de locuitori riverani Dunării, 10 milioane pot să bea fără probleme apă din fluviu, după cum arată un studiu. Nu şi în România. Doar pe teritoriul ţării noastre apa nu este considerată potabilă.

Cum am ajuns în situaţia aceasta? Aflaţi duminică, de la 18.30, dintr-un nou episod al serialului „Dunărea, un fluviu acoperit de nepăsare”.

Realizatorii demersului jurnalistic difuzat de Digi24 sunt reporterii Cătălin Deacu, Andrei Udişteanu, Alina Bădălan şi producătorul Cristina Cileacu.