DESIGNERUL CARE A ADUS CATRINȚA LA ORAȘ: „De ce românii fac mișto de țara lor?”

Ia, cămașa țărănească și catrința dau tonul în modă, la oraș. Acest lucru i se datorează lui Adrian Oianu. După șapte ani petrecuți în Statele Unite, unde a studiat Arta, designerul s-a întors în țară decis să-i învețe pe români să-și afișeze cu mândrie straiele și identitatea.

„Am venit chitit din America să m-apuc să fac modă în România și să exploatez la maximum izvoarele creative românești, care n-au fost deloc exploatate, decât de alte popoare, nu de noi. Asta s-a întâmplat acum 7 ani. (...) Am făcut o primă prezentare, am numit-o "Ileana" - prințesa României - și tot așa, de acolo am construit, tot timpul fiind atent să nu mă duc în (...) tradiționalul pitoresc, care sperie, românii nu sunt, încă, antrenați. Vin din zona comunismului, în care au fost bombardați atât de mult cu folclor, pitoresc, tradiții total deformate și exagerate, iar asta a dus la o reacție adversă”, spune Adrian Oianu.

A observat că patriotismul... nu se mai poartă în România

„Eu m-am întors în România crizat de lipsa identității. Am umblat în toată lumea, am ajuns la capătul Pământului și am realizat ce important este să ai o rădăcină, să ai o bază, un pământ în care să-ți înfigi rădăcinile, să fii "de undeva". Toți sunt de undeva. Am auzit de popoare mici, care, în momentul în care vorbeau de țara lor, le dădeau lacrimile. Singurii oameni pe care i-am întâlnit în America și care vorbeau urât de țara lor erau românii”, declară Adrian Oianu.

„De ce toată lumea vorbește cu emoție de țara lor, iar românii fac mișto, glumesc, nimic pozitiv?”, se întreabă el.

Designerul Adrian Oianu scoate din lada de zestre a bunicii iile, catrințele și cămășile la care au trudit mâini pricepute, dar și motive de a prețui ceea ce ne definește.

„Acum putem să arătăm exact ceea ce suntem și, încet-încet, asta e un altfel de libertate. Acest popor începe să-și recâștige libertatea de a crede în el și de a avea identitate”, spune designerul.

De-a lungul vremii, portul românesc a avut și admiratori din străinătate: în 1940, Henri Matisse picta "Bluza românească", tablou ajuns celebru. Regina Maria le-a încurajat, prin exemplul personal, și pe doamnele din înalta societate să poarte straie tradiționale.

„Dacă e să privim în ziarele și revistele de modă ale anilor 20 de la Paris, trendul a fost "Romanian". (...) Au intrat în contact cu toată ornamentica, tot portul românesc. Dacă faci niște paralele, vezi o grămadă din hainele cele mai de succes ale lui Chanel au ceva legat de simplitatea, de puritanismul (....) hainelor românești. (...) Regina Maria a jucat un rol extraordinar, mai ales că a organizat o expoziție la Paris, în anii 20, unde a prezentat costumul românesc”, povestește Adrian Oianu.

Acum un secol, românii se purtau... românește chiar și la Paris

Timpul a trecut, iar după 1990 și-au pierdut, parcă, dragostea pentru ceea ce îi face unici.

„Ne uităm la americani și la hamburgheri, pentru că ăia știu să-și promoveze valorile. Sunt valori bune? Nu, sunt valori false. Dar le promovează ca pe valori autentice”, este regretul designerului.

Creațiile lui Oianu, care combină designul contemporan cu valorile tradiționale, sunt tot mai apreciate.

Adrian Oianu a avut răbdare cu publicul său. De ani întregi, îl obișnuiește cu faptul că și vechiul poate fi.... atrăgător.

„Demersul nostru, din ultimii 6-7 ani, în care am progresat încet, nu am fost direcți, în a face un manifest, "Noi umblăm cu ia-n băț". Am folosit cămașa populară, bărbătească sau de damă, am folosit ia în tot felul de moduri - tipare, volume, părți componente. Încet-încet, introducând-o în designul contemporan, așa ne-am dezvoltat ca un brand care acum își arată adevărata față”, povestește designerul.

Deși pare ciudat la prima vedere, pentru designer, trecutul este... „de viitor”.

Adrian Oianu se ocupă de haine. De imagine. De design. Dar munca lui nu se rezumă la materiale, croieli și tipare.

„Fără educație și fără cultură nu se poate construi o societate, nu se poate construi un popor. Nu se poate vindeca un popor”, transmite Adrian Oianu.