Bucureşti, Obor. Acum 25 de ani, aici era o platformă industrială. Fosta Întreprindere de Pompe Aversa e acum ultima fabrică rămasă în picioare.
În 2016, la capătul a zece ani de negocieri, licitaţii şi tranzacţii abandonate ori contestate, statul este pe cale să piardă Aversa, definitiv. Odată cu singura fabrică de acest fel din Europa de Est, dispar şi cel puţin 30 de milioane de euro din vechi datorii imposibil de recuperat.
„Falimentul are regulile lui. Oborul este frumos. V-aş povesti de Oborul anilor tinereţii mele. Ce frumos era Oborul de atunci! Probabil că acuma îl vom înlocui cu vreun mall”, spune Dan Codescu, inginer tehnolog la Aversa în anii '80.
Inginerul Dan Codescu este unul dintre cei care şi-au pus semnătura pe certificatul de naştere al primei pompe nucleare făcute în România.
„Prima pompă nucleară s-a născut învăţând. (...) Cred că a fost o muncă de vreun an şi ceva”, își amintește Dan Codescu.
Zeci de mii de pompe merg, în anii '80, la export. Anii '90 nu prevesteau un sfârşit-fulger. Sub Guvernul Adrian Năstase, succesoarea FPS, AVAS, începe discuţiile pentru privatizare. Primii interesaţi sunt germanii de la KSB.
„Au zis "Băi, nu sunteţi grozavi, dar facem treabă". Şi am mers la FPS. Şi au ieşit foarte supăraţi şi mi-au spus "Dăm 8 milioane de euro şi vrem AVERSA". La care s-a zis "Ce 8 milioane? Unul, atât. Şi restul..." "Ohne rechnung? (trad: fără factură) Nu se poate aşa ceva." Şi a doua zi au plecat”, spune Gheorghe Matei, fost director general.
În aprilie 2006, uzina intră în insolvenţă pentru o datorie de 5.000 de euro. Consecinţele apar peste noapte: proiecte strict secrete dispar sau sunt copiate, iar şefi din Aversa încep să îşi înfiinţeze firme care fac câştiguri rapide din pierderile uzinei.
„Au fost foarte multe persoane care au plecat cu saci întregi de documentaţie tehnică”, spune Ion Chiţu, fost angajat la AVERSA, lider sindical în anii '90.
Falimentul este declarat oficial în ianuarie 2012. După trecerea mai multor oameni de afaceri care au preluat temporar Aversa, utilajele şi terenurile sunt scoase la licitaţie în 2013 şi adjudecate pentru 17,3 milioane de euro, de trei ori mai puţin decât valoarea lor de inventar.
Cine a intermediat vânzarea, care sunt cumpărătorii, dar şi politicienii care au slăbit poziţia statului, aflaţi marţi seară, de la ora 21.00, la "România furată".