România furată. Taximetria ilegală, tolerată în București
Taximetria în Bucureşti este un cumul de ilegalităţi, de care profită două carteluri. Unul e reprezentat de firmele din Ilfov, care activează ilegal în Capitală cu acordul tacit al autorităţilor. Celălalt e format din societăţi bucureştene care s-au înţeles între ele să accepte activitatea ilegală a rivalilor din Ilfov. Cei care ar trebui să ia măsuri, conducerile Primăriei Capitalei, a Poliţiei Rutiere, Prefecturii şi Consiliului Judeţean Ilfov, nu spun nimic. Cel mult invocă o lege făcută strâmb, de care profită câteva grupuri de interese conectate politic. Deşi legea e veche de 13 ani, nimeni nu a încercat să o schimbe.
Primele taxiuri apar în Bucureşti în 1953. Până atunci, Capitala era raiul trăsurilor. La început, au fost 100 de taxiuri şi câteva garaje la Intreprinderea de Transporturi Bucureşti.
Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor: Erau ale statului, Glucoza, Cobălcescu, Getax.
Fiecare avea în jur de 300 de maşini pentru oamenii cu bani. Nu oricine îşi permitea să meargă cu taxiul în perioada comunistă. Înainte de '89, taximetria era reglementată clar în legea transporturilor.
Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor: După Revoluţie, cei care au vrut cu adevărat să se ocupe de această activitate, a fost o nebuloasă, nu prea am înţeles conceptul de societăţi comerciale, a trebuit să dureze vreo 2-3 ani până să vedem ce, cum şi în ce fel.
La începutul anilor 90, companiile comuniste se privatizează prin metoda MEBO. După 26 de ani, pe terenul primelor firme nu mai există nimic. Noii patroni au făcut speculaţii imobiliare.
În 1992, Guvernul dă prima ordonanţă de urgenţă prin care încercă să facă lumină în domeniu.
Ioan Bivolaru, fost deputat PSD, iniţiatorul Legii Taximetriei: Era o formă de reglementare măcar în mare, pe baza căreia, probabil, că ar fi trebuit să fie emise nişte norme de aplicare şi s-ar fi făcut un pachet complet de reglementare.
Normele de aplicare nu au mai fost emise. Ioan Bivolaru, fost deputat PSD, iniţiatorul Legii Taximetriei: S-au făcut nişte intervenţii foarte ciudate la vremea respectivă şi printr-o altă lege s-a abrogat această ordonanţă. În locul ei nu s-a mai pus nimic. Şi a rămas taximetria un fel de fiul ploii.
Prețuri după bunul plac
În lipsa unei legiferări, taximetria s-a făcut după bunul plac. Aeroportul Otopeni era unul dintre cele mai vânate locuri. Şoferii intrau în aeroport şi trăgeau de clienţi. O cursă Otopeni - centrul Bucureştiului putea să coste chiar şi 100 de dolari, de 10-15 ori mai mult decât în prezent.
Valentin Iordache, director relaţii externe Aeroportul Bucureşti: Se stătea pur şi simplu la coadă. Taxiurile veneau, aşteptau la coadă şi îşi preluau clienţii, ceea ce mai conducea în unele situaţii şi la incidente, la neînţelegeri, ajungându-se până la roţi înţepate.
Reglemetarea serviciului de taximetrie la Aeroportul Otopeni s-a făcut abia în 2004. Pe ultima sută de metri a mandatului de ministru al Transporturilor al lui Miron Mitrea, s-a organizat prima licitaţie. Deşi au participat mai multe companii, doar firma Fly Taxy a îndeplinit condiţiile din caietul de sarcini. Acestea prevedeau un parc de minimum 60 de maşini de culoare gri-metalizat, fabricate în 2003 şi cu portbagaj mai mare de 600 de litri. În noiembrie 2003, la o lună după înfiinţare, Fly Taxy a cumpărat 60 de autoturisme tip „utilitară pentru transport persoane", singurele modele cu portbagaj mai mare de 600 de litri, de culoare gri-metalizat.
Valentin Iordache, director relaţii externe Aeroportul Bucureşti: Firma respectivă a funcţionat în aceste condiţii, cu un tarif destul de mare, de 3,5 lei pe kilometru, câţiva ani buni, cât a durat contractul.
Fly Taxi a fost înfiinţată pe 21 octombrie 2003, cu câteva luni înainte de organizarea licitaţiei. Compania era controlată de Dan Besciu. Omul de afaceri este judecat în prezent de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru spălare de bani, delapidare şi evaziune fiscală. Prejudiciul, 34 de milioane de lei. După terminarea contractului cu Aeroportul Otopeni, cifrele de afaceri ale Fly Taxi au scăzut drastic, de la 3 milioane de euro anual până la 0 în ultimii doi ani.
În 2009, după terminarea contractului cu Fly Taxi, conducerea aeroportului a vrut liberalizarea serviciului de taxi.
Valentin Iordache, director relaţii externe Aeroportul Bucureşti: Deşi toate taxiurile care au licenţă puteau să vină la aeroport şi să se înscrie, nu au venit decât taxiuri cu 3,5 lei, deci cu tariful maxim.
Prin urmare, turiştii străini au plătit 3 ani un tarif dublu faţă de cele practicate în restul Capitalei. Aşa s-a ajuns la aşa-numita taximetrie de sub pod - taxiurile cu tarife mai mici aşteptau clienţii în apropierea aeroportului.
Valentin Iordache, director relaţii externe Aeroportul Bucureşti: Am ajuns în situaţia în care aveam un flux oficial de taxiuri cu 3,5 lei şi un flux neoficial, undeva în stradă, de taxiuri cu tarife mai mici.
O nouă reglementare
În august 2012, o studentă japoneză venită în România a fost luată de la aeroport de un astfel de taximetrist. În pădurea Corbeanca, a fost violată şi apoi a omorâtă. După incident, serviciul de taximetrie a fost din nou reglementat.
Valentin Iordache, director relaţii externe Aeroportul Bucureşti: Într-una din staţii sunt taxiuri care pot fi chemate la comandă, clientul îşi cheamă taxiul pe care îl doreşte de la firma preferată. În cealaltă staţie sunt taxiuri autorizate cu tarif minim şi mai este o a treia staţie, unde au acces taxiuri autorizate cu alte tarife decât cel minim. Sunt pasageri care preferă să meargă cu o maşină de lux, chiar dacă plătesc 2, 3, 3,5 lei pe kilometru.
Timp de 50 de ani, de la înfiinţare, taximetria nu a avut o lege dedicată. Abia în 2003, fostul deputat PSD Ioan Bivolaru a elaborat una. Deşi Legea Taximetriei are câteva articole clare, ele nu sunt respectate, din cauza confuziei provocate de un singur cuvânt. De exemplu, legea spune foarte clar că poţi face taximetrie doar pe raza localităţii care ţi-a acordat autorizaţia.
Comisar şef Ovidiu Munteanu, Brigada Rutieră: Taximetriştii care sunt licenţiaţi în alte localităţi din afara Bucureştiului nu pot efectua serviciul de taximetrie în Bucureşti.
Legea permite taximetriştilor din alte localităţi să aducă clienţi în Capitală, dar trebuie să se întoarcă cu maşina goală.
Comisar şef Ovidiu Munteanu, Brigada Rutieră: Li se interzice preluarea de pe raza municipiului Bucureşti a clienţilor. Această racolare înseamnă să nu ia clienţi nici măcar la comandă sau în momentul în care li se fac semn de oprire pentru a fi transportaţi în alt punct.
Dacă taximetriştii din alte localităţi iau clienţi în Bucureşti, la comandă sau din staţiile de taxi, teoretic ei încalcă legea. Practic, pentru a-i putea amenda, poliţiştii trebuie să demonstreze caracterul permanent acestei contravenţii.
Comisar şef Ovidiu Munteanu, Brigada Rutieră: Acest cuvânt, permanent, noi trebuie să-l demonstrăm prin faptul că un taximetrist a fost depistat de mai multe ori făcând taximetrie ilegală, deci racolând clienţi, din municipiul Bucureşti, pentru a-i transporta în alte locuri, deşi nu avea autorizaţie pentru efectuarea serviciului de taxi în Bucureşti.
Reporter: Cum poate dovedi un poliţist de la Rutieră...
Ioan Bivolaru, fost deputat PSD, iniţiatorul Legii Taximetriei: Nu poate. Acest „permanent” nu este numai în legea respectivă. Avem în foarte multe legi această problemă. Ea nu poate fi dovedită decât mai greu, într-adevăr.
Reporter: Înseamnă că trebuie să prindă de mai multe ori acelaşi taximetrist?
Ioan Bivolaru: Musai, dar nu se poate. Aste e definiţia.
Fără răspundere
Reprezentantul patronatului firmelor de taxi din Bucureşti spune că din cauza acestui cuvânt pus în lege, jumătate din taximetriştii din Bucureşti, care sunt din localităţi din Ilfov, fac taximetrie ilegală, fără să fie traşi la răspundere.
Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor: Omul ştie foarte bine unde să pună şi, sau, după, ca sau nu ştiu ce. Ştie unde să bage fiecare şopârlică.
Toate amenzile date de Poliţia Rutieră taximetriştilor din Ilfov prinşi că făceau ilegal taximetrie în Bucureşti au fost anulate în instanţă.
Mihai Ghişă conduce societatea Pelicanul, sub brandul căreia lucrează majoritatea şoferilor din Ilfov.
Mihai Ghişă: Dar instanţa ne dă dreptate nouă. Că dacă nu câştigam amenzile, nu mai puteam să stăm în Bucureşti, nu mai aveam şoferi, nu mai aveam nimic, asta e clar.
Până în 2006, în Bucureşti nu existau taximetrişti din Ilfov. Aceştia au apărut ca efect al Legii Taximetriei. Unul dintre articole spune că o primărie poate acorda maximum 4 licenţe la mia de locuitori.
Acest articol a fost încălcat chiar şi de Primăria Capitalei. La intrarea în vigoare a Legii Taximetriei, Bucureştiul avea 1.926.325 de locuitori, echivalentul a 7.705 licenţe. Consiliul Local al Municipiului Bucureşti a suplimentat licenţele până la 10.269.
Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor: Consiliul General al Municipiului Bucureşti, din 2005 până astăzi, n-a dat nicio hotărâre care să spună aşa: conform Legii nr.38, 4 la 1.000, pe raza municipiului Bucureşti pot funcţiona doar X taxiuri.
În lipsa unei asemenea decizii, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a tot suplimentat numărul de licenţe peste cel permis de lege. Ultima dată s-a întâmplat în 2009, când au fost aprobate încă 769 de autorizaţii. Totul s-a făcut pe baza unui referat elaborat de edilul Sorin Oprescu.
Vasile Ştefănescu: L-a introdus în consiliu, consiliul l-a aprobat. Vreau să vă spun că am câştigat prin hotărâre judecătorească şi am anulat acea hotărâre de 769. A introdus din nou acea hotărâre în consiliu, a mai dat-o o dată, dar a lăsat în continuare acele autorizaţii pe piaţă. (...) Normal, el trebuia să facă o nouă atribuire după aceea în hotărâre, dar nu s-a făcut nici până în ziua de azi
Sorin Oprescu a fost contactat de Digi24, dar nu a dorit să ne ofere un punct de vedere.
Pelicanul, sub prețul pieței
Legea Taximetriei prevede un număr dublu de autorizaţii de taxi la mia de locuitori faţă de media europeană.
Ioan Bivolaru: La noi s-a trecut, de departe, cea mai mare cotă posibilă: 4 la 1.000. În majoritatea ţărilor era limita între 2 şi 2,5 la mia de locuitori, la vremea respectivă.
Firmele care nu au apucat să ia licenţe în Bucureşti s-au orientat spre primăriile comunelor din jurul Capitalei. Au obţinut de la acestea autorizaţii cu care ulterior au venit să facă taximetrie în Bucureşti. După ce au văzut că autorităţile îi tolerează şi nu-i pot amenda, firmele de taxi din Ilfov au luat amploare şi au prins curaj.
Pelicanul, cea mai mare firmă autorizată în Ilfov a venit şi cu un preţ sub cel al pieţei. În timp ce firmele din Bucureşti aveau un tarif de 1,5 lei pe kilometru, Pelicanul a venit cu 1,19 lei.
În momentul respectiv, şase mari firme din Bucureşti au decis să-i accepte pe taximetriştii ilegali în Bucureşti, dar cu o condiţie.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Şi atunci, companiile au ajuns la un compromis, dacă vreţi. A mai ridicat Pelicanul preţul, au mai scăzut ceilalţi, bucureştenii să le spunem, şi în schimb bucureştenii le-au promis celor de la Pelicanul că li se va permite intrarea în Bucureşti şi nu vor fi sancţionaţi de administraţia locală. Recunosc că şi pe mine m-a frapat cum pot nişte agenţi privaţi să facă promisiuni în numele administraţiei.
Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor: Societăţile din Bucureşti au fost forţate să dea tariful înapoi, pentru că nu mai făceau bani. Pentru că toată lumea se ducea la 1,19.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Au fost înţelegeri între ei. Am găsit procese verbale de înţelegere între ei. Îşi notau ce... Nu e un contract, că nimeni nu încheie un contract, mai ales când încalcă legea.
Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor: N-a fost nicio înţelegere. Dacă ei îmi aduc mie un document că a fost o înţelegere de genul ăsta, eu îl mănânc.
Vasile Ştefănescu: Ne-am întâlnit uite aşa, la o masă, şi am stat de vorbă şi am zis aşa. Băi, băieţi, eu zic că trebuie să facem un calcul pe costuri, pentru că nu se mai face faţă. Haideţi să spuneţi fiecare cât vă costă întreţinerea maşinii, cât vă costă salariatul, cât vă costă taxele, cât vă costă spălatul maşinii, piesele de schimb şi haideţi să calculăm kilometrul!.
Opt firme au fost prinse de Consiliul Concurenţei că s-au înţeles asupra tarifului şi au fost amendate în ianuarie 2015 cu 505.000 euro. Două dintre ele aparţin grupului Pelicanul. Celelalte sunt din Bucureşti.
Firmele amendate de Consiliul Concurenţei
1. Pelicanul Grup Taxi - 24.039 de euro
2. Pelicanul Grup Internaţional Filiala Bucureşti - 311 de euro
3. Meridian Taxi - 38.584 de euro
4. Meridian Taxi Plus - 10.404 de euro
5. Autocobălcescu - 375.831 de euro
6. Confort Taxi - 1.019 de euro
7. Cristaxi Service - 48.963 de euro
8. Grup AS 2000 Transcom - 5.870 de euro
Mihai Ghişă: Înţelegere... Dacă poţi să numeşti înţelegere că ridici tariful cum îl are şi altul, cum a făcut Consiliul Concurenţei... Noi am ridicat tariful la cererea transportatorilor.
Reporter: Din Bucureşti?
Mihai Ghişă: Şi din Ilfov.
Cele opt companii deţineau în 2010, în momentul înţelegerii, 70% din piaţa taximetrelor din Bucureşti. Au contestat amenzile şi au pierdut în primă instanţă.
După ce au văzut că nimeni nu-i trage la răspundere, primarii comunelor din Ilfov au început să dea autorizaţii cu nemiluita. Localităţi cu doar câteva mii de locuitori au aliberat sute. Comuna Vidra este un astfel de caz.
Liviu Biliboc Florea, vicepremarul comunei Vidra: Avem undeva la zece mii de locuitori. Şi din 2007 până în 2016, sunt 236 de autorizaţii de taxi emise.
Potrivit Legii Taximetriei, consilul local din Vidra trebuia să elibereze de şase ori mai puţine autorizaţii de taxi.
Liviu Biliboc Florea, vicepremarul comunei Vidra: „Este o decizie practic a Curţii de Conturi, noi în consiliul local am dat o hotărâre de consiliu local în care, conform adresei şi notei respective, le reducem la numărul de 38”.
Sute de licențe la Ştefăneştii de Jos: Comuna Ştefăneştii de Jos are aproximativ 7.000 de locuitori. Legea permite consiliului local să acorde maximum 28 de licenţe de taxi. Până în momentul de faţă, consiliul local din Ştefăneştii de Jos a eliberat 219 licenţe.
Explicaţiile conducerii Primăriei Ştefăneştii de Jos: „Deşi Legea Taximetriei prevede că numărul maxim de autorizaţii va fi de maximum 4 la 1.000 de locuitori, articolul 11 din Ordinul nr. 356/2007 al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, aliniatele 1-3, prevede că dacă în urma studiului de specialitate se stabilesc un număr maxim de autorizaţii taxi necesare care depăşeşte raportul de 4 la 1.000, aceasta se va putea realiza doar cu acordul asociaţiilor profesionale reprezentative”.
Reporter - Cum poate fi mărită această cotă?
Ioan Bivolaru - Poate fi mărită tot prin lege, la intervenţia Guvernului.
Reporter - Doar prin lege?
Ioan Bivolaru - Numai prin lege.
Ordinul a stat la baza acordării în plus de către primăriile din Ilfov a tuturor autorizaţiilor de taxi care activează în Capitală. Mihai Ghişă, patronul firmei Pelicanul, conduce şi asociaţia profesională reprezentativă la nivelul judeţului Ilfov - Asociaţia Profesională a Transportatorilor în regim de Taxi şi Închiriere - APTTI. Practic, licenţele de taxi aprobate de primăriile din Ilfov trebuiau aprobate de asociaţia controlată de el.
Ordinul respectiv a fost semnat de către Cristian David, pe 29 noiembrie 2007. Fostul ministrul de Interne este în momentul de faţă judecat pentru o mită de 500.000 de euro.
Ioan Bivolaru, fost deputat PSD, iniţiatorul Legii Taximetriei: Deplâng ministerul dacă a putut să facă aşa o prostie. Înseamnă că s-a încălcat legea. Ministerul Afacerilor Interne nu are absolut niciun fel de autoritate în domeniul respectiv.
Cristian David a fost contactat telefonic de Digi24. Şi-a adus aminte de ordinul respectiv, dar nu a dorit să ne ofere o declaraţie.
Ioan Bivolaru, fost deputat PSD, iniţiatorul Legii Taximetriei: Acolo a fost un abuz. Şi nu e numai în judeţul Ilfov. Ilfovul a excelat din punctul acesta de vedere.
Reprezentanţii primăriilor din Ilfov care au dat mai multe autorizaţii decât le permite legea spun că au făcut-o în interesul locuitorilor comunelor pe care le conduc.
Ioan Bivolaru, fost deputat PSD, iniţiatorul Legii Taximetriei: Ei n-au rezolvat o problemă locală pentru ei. Ei au rezolvat această intrare în Bucureşti a taxiurilor, culmea, împotriva legii.
Beneficiind de protecţia autorităţilor, taximetriştii din Ilfov au început să participe chiar şi la licitaţii pentru a lua contracte în Bucureşti. Un exemplu în acest sens este contractul de la Gara de Nord. Până acum doi ani, la Gara de Nord era raiul piraţilor care îi înşelau pe turişti.
Oana Brânzan, purtător de cuvânt al CFR Infrastructură: Acest serviciu s-a reglementat practic din 2014, când compania naţională a închiriat terenul de la Gara de Nord, din faţa coloanelor, printr-un contract de închiriere cu o firmă care asigură serviciul specializat de taximetrie. Am încercat să îmbunătăţim gradul de siguranţă al călătorilor şi să eliminăm, cât de cât sau în timp, acea metodă pirată de taximetrie.
CFR nu câştigă nimic din această afacere. Reprezentanţii companiei susţin că au fost interesaţi doar de siguranţa cetăţenilor.
Oana Brânzan, purtător de cuvânt al CFR Infrastructură: Închirierea s-a făcut în baza unei licitaţii publice cu strigare. Caietul de sarcini a fost cumpărat de zece operatori. Din păcate, la licitaţie s-a prezentat doar o singură firmă.
Teoretic, licitaţia a fost câştigată de firma Meridian. Practic, a fost o înţelegere între patronul firmei Meridian şi cel al firmei Pelicanul.
Mihai Ghişă, patronul firmei Pelicanul: Eu am colaborat cu Meridian. Eu am zis: licităm amândouă firmele? Licitează una şi noi facem un contract de parteneriat. Am făcut acel contract de parteneriat separat după ce a câştigat el licitaţia. Am cumpărat caietul de sarcini, iar în discuţia mea cu ei am zis: vedem care din noi doi câştigă, care licitează mai mult dintre noi doi. N-are rost să ne batem în tarife.
Echipa Romania furată a surprins mai mulţi taximetrişti de la Pelicanul cu licenţe din Ilfov care iau nestingheriţi clienţi de la Gara de Nord.
Firma Pelicanul Grup Taxi a fost înfiinţată pe 7 mai 2009, de către soţii Oana şi Mihai Ghişă. În momentul de faţă, Oana Ghişă deţine 95% din acţiuni, iar Mihai Ghişa, 5% şi funcţia de administrator. Pe 19 august 2009, Mihai Ghişa a cedat 5% din acţiuni cumnatei sale, Miruna Raluca Aleca. Numele ei figurează în două dosare de proxenitism aflate acum pe rolul instanţelor. Într-unul dintre ele este acuzată alături de Vasile Balint, cunoscut sub numele de Sile Cămătaru. Cumnata patronului firmei Pelicanul a părăsit firma pe 18 martie 2014, iar firma este controlată acum doar de către cei doi soţi.
Mihai Ghişă, patronul firmei Pelican: „Aleca este sora soţiei mele. Era o angajată la un salon de masaj, am inţeles, ca recepţioneră, răspundea la telefon şi a luat-o... dacă vă interesează aşa ceva.
Taximetriştilor ilegali nu le este frică de autorităţi. Digi24 a făcut un experiment. Am sunat la taxi Pelicanul şi am fost luaţi de pe Şoseaua Panduri chiar de către un şofer din Ilfov.
Reporter: Ce localitate e pe portieră?
Taximetrist: Chiajna.
Reporter: Chiajna e în Ilfov, nu?
Taximetrist: Da.
Din faţa Poliţiei Rutiere Bucureşti, instituţie care ar trebui să-i amendeze pe taximetriştii ilegali, am luat un alt taxi din Ilfov.
Taximetrist: Am găsit unul, d'ăsta mai în vârstă aşa: Băi, ia pleacă tu de aicea, că aici e locul meu! Du-te tu, la ţară la tine! Scot buletinul, îi arăt buletinul.
Reporter: I-aţi arătat buletinul de Bucureşti?
Taximetrist: Da.
Reporter: Şi autorizaţia de taxi de unde e?
Taximetrist: Cernica.
Reporter: Cernica?
Taximetrist: Da.
Reporter: În centrul Capitalei, într-o staţie de taxi, noi am luat un taxiu din altă localitate, pe o rută din Bucureşti. E legal ce a făcut acel taximetrist?
Ioan Bivolaru: În Bucureşti?
Reporter: Da
Ioan Bivolaru: Nu
Ce este „maimuța”
În contextul invaziei taximetriştilor din Ilfov şi a menţinerii preţului pe kilometru la 1,39 de lei, foarte mulţi taximetrişti apelează la metode neortodoxe pentru a-şi face planul de încasări zilnice. Cea mai celebră metodă e maimuţa, un buton aşezat pe schimbătorul de viteze, care ori de câte ori e apăsat măreşte preţul cursei.
Patron al unei foste firme de taxi: Este un aparat de mărit numărul de impulsuri care ajung în aparat. E un fel de mărire a câştigului, deşi se ştie că la sfârşitul cursei se va da quarţ şi clientul nu va primi bon O cursă de 10 lei în mod normal poate să ajungă şi la 300 de lei, şi la 500 de lei, până la 999 de lei, cât poate suporta aparatul.
Chiar şi patronatul din Bucureşti are cunoştinţă de această metodă.
Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor: Şi dacă îi fac socoteala la kilometru, că are maimuţă sau are aparatul mătrăşit, da? De exemplu, la 500 sau 700 de metri, el bate un kilometru.
Patronul unei firme de taxi din Bucureşti ne-a declarat sub protecţia anonimatului că majoritatea firmelor din Capitală rezistă pe piaţă doar ca urmare a ascunderii veniturilor reale. Cea mai des folosită metodă de a păcăli FISC-ul o reprezintă o scăpare a legii.
Patron al unei foste firme de taxi: Legea fiscală nu stipulează clar că un aparat de taxi, de taxat, nu are voie să fie curentat sau scurt-circuitat. Memoria fiscală trebuie să înregistreze absolut tot. În legea fiscală nu este stipulat acest lucru. Aparatul să aibă un sistem de protecţie împotriva scurt-circuitării. În momentul în care i-ai scos mufa şi l-ai repus sub tensiune sau l-ai scurt-circuitat cu quarţul, acesta să contorizeze de la suma la care a rămas. Nu. Porneşte de la 0 sau de la 1,39.
Preşedintele Autorităţii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice, Adrian Cristea, cere modificarea Legii Taximetriei, deoarece bugetul Capitalei are de suferit.
Adrian Cristea: Problema ilegală pe care o avem cu participarea în serviciul de taximetrie al Capitalei a altor operatori, din alte oraşe sau comune, care nu sunt licenţiate în Bucureşti şi care practic nu achită niciun fel de taxă pentru licenţă municipiului Bucureşti, prejudiciind astfel bugetul Capitalei.
Directorul AMRSP vrea introducerea unei taxe pentru cei din Ilfov.
Patron al unei foste firme de taxi: O vinietă, la fel cum se face şi în alte capitale din lume, pe cele trei inele ale oraşului. În momentul în care doreşti să intri şi să lucrezi în Bucureşti nefiind licenţiat de Bucureşti, trebuie să plăteşti un cuantum de vinietă pentru inelul unu, pentru inelul median un cuantum mai mare, iar dacă vrei să vii în centru, un cuantum mai mare. Trebuie să evităm nu numai poluarea, ci şi concurenţa ilegală pe care o fac aceşti operatori.
Fostul deputat Ioan Bivolaru spune că rezolvarea problemei este chiar în Legea Taximetriei. El a trecut acolo încheierea unui protocol între Primăria Capitalei şi Consiliul Judeţean Ilfov, care să permită celor din Ilfov să facă taximetrie legal în Bucureşti. Documentul ar fi trebuit parafat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici în prezent.
Ioan Bivolaru: S-au tras nişte sfori ca să nu se încheie acest protocol. În general, autorităţile de Ilfov au fost cele care se fac vinovate de treaba respectivă. Am înţeles că şi Primăria de la Bucureşti s-a mai codit.
Mihai Ghişă, patronul firmei Pelicanul: Am fost invitaţi la acele discuţii, însă pe plan politic, că judeţul Ilfov aparţine de un partid, iar municipiul Bucureşti de al partid politic, nu s-au înţeles.
Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, a refuzat să ne ofere un interviu filmat pe acest subiect. La fel şi patronii marilor firme de taxi din Bucureşti.
Sursa: Digi24 TV
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
