ROMÂNIA FURATĂ. Legi făcute de parlamentari cu probleme cu legea
Pe câmpul din Dumbravesti, judeţul Prahova, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean, inaugurează un parc fotovoltaic construit cu fonduri europene. Este una dintre zilele obişnuite de lucru ale oficialului aflat la al treilea mandat. În vreme ce Mircea Cosma vede de treburile judeţului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl judecă pentru luare de mită şi abuz în serviciu. În acelaşi dosar este judecat pentru trafic de inflluenţă şi fiul său, deputatul Vlad Cosma. Cei doi sunt acuzaţi că au constituit o reţea infracţională care ar fi primit un milion de euro şpagă, pentru a favoriza firme locale în licitaţii publice.
„Nu am nici o emoţie cu nimic pentru că în general nu am făcut lucruri de care să-mi fie frică sau să-mi fie ruşine. Sunt în stadiul de proces, voi avea prima înfăţişare pe data de 12 noiembrie”, a spus Mircea Cosma.
„Nu am voie să dau amănunte, nu am voie să vă spun ce am citit pentru că sunt şi alte persoane implicate şi nu cred că am voie sa divulg informaţiile. O zi bună! Să se facă dreptate!”, a fost reacția fiului său.
Vlad Cosma este unul dintre cei 54 de parlamentari care au probleme cu legea: 11 aleşi sunt trimişi în judecată, 17 sunt urmăriţi penal, 4 dintre ei au fost scoşi de sub urmărire penală, 3 au fost condamnaţi de instanţe şi 4 au fost închişi. Aproximativ 15 parlamentari au fost trimişi în judecată sau condamnaţi pentru conflict de interese.
La 32 de ani, Vlad Cosma deţine recordul de a fi cel mai tânăr parlamentar trimis în judecată. A avut o ascensiune fulminantă. Pasiunea pentru politică spune că a împrumutat-o de la tatăl sau. Pe vremea când era copil, Mircea Cosma l-ar fi luat la întrunirile PSD. La 19 ani, imediat după terminarea liceului, Vlad Cosma devine patron. Își deschide firma de web design SC Oznet SRL. Încheie contracte cu Societatea Națională a Cărbunelui și Rafinaria Petrobrazi. La 23 de ani, Vlad Cosma deține un spațiu comercial, un teren de 5.000 de metri pătrați şi se pregăteşte să intre în politică.
La alegerile din 2008, coordonează campania electorală a tatălui pentru şefia Consiliului Judeţean şi pe cea la Parlament a lui Adrian Năstase. Un an mai târziu îi face campanie lui Mircea Geoană la prezidenţiale.
La 25 de ani este ales deputat în colegiul 8 Mizil. Leafa de parlamentar o suplimentează cu sumele din alte activităţi: cenzor și membru în consiliile de administrație ale unor societați comerciale.
„De ce am rămas în politică? Răspunsul este unul simplu: din scârbă faţă de unii politicieni. Eram în opoziţie, eram puţini, nu eram creditaţi cu prea multe şanse şi ne-am mobilizat să le arătăm tuturor celor din jur şi tuturor celorlalte partide care atunci erau pe val ce poate face o echipă de tineri”, spunea el în august 2013.
DNA îl acuză de trafic de influenţă şi cere ridicarea imunităţii lui Vlad Cosma, dar colegii din Parlament resping solicitarea. În aprilie 2014 este trimis în judecată alături de tatăl sau, Mircea Cosma, de controversatul om de afaceri Răzvan Alexe și de şeful Direcției Patrimoniu a Consiliului Județean Prahova, Daniel Alixandrescu. Procurorii susţin în rechizitoriu că toţi patru ar fi primit un milion de euro, în perioada 2012-2013, de la firme care câştigau contracte preferenţiale cu statul. Ca să ascundă mita, cei patru ar fi cumpărat terenuri ieftine pe care le-ar fi revândut scump companiilor care primeau contractele. Trei dintre cei implicaţi au recunoscut acuzaţiile. Din banii primiţi, 10% ar fi ajuns la partid.
„10% pentru președintele autorității publice județene - inculpatul Cosma Mircea și pentru formațiunea politică pe care acesta o reprezenta (PSD), sume fixe - de regulă, 10.000 lei de lucrare pentru sprijinul acordat de inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian, precum și 1/3 din câștig care se împărțea în mod egal între inculpații Alexe Răzvan și Cosma Vlad Alexandru - traficanții de influență.
(...) Banii erau scoşi în numerar din conturile societăţilor controlate şi transportaţi de trei persoane, martori în cauză, de unde erau împărţiţi potrivit înţelegerilor şi apoi remişi de către inculpatul Alexe Răzvan - după reţinerea propriilor comisioane - către inculpaţii Cosma - tată şi fiu, precum şi către inculpatul Alixandescu Daniel Adrian”, potrivit declarației unui martor.
Vlad Cosma refuză orice dialog cu reporterii Digi24. Nu e de găsit nici în Parlament, nici acasă, la Ploieşti, unde locuieşte într-un bloc nou construit şi care aparţine, integral, familiei Cosma.
Un alt parlamentar care a trecut pragul DNA este senatorul Alexandru Mazăre, fratele mai mic al primarului Constanței. Alexandru Mazăre este acuzat de complicitate la luare de mită și fals în declarații. Procurorii susţin că nu ar fi declarat un cont deschis în Israel, în care ar fi primit 80.000 de euro de la un off shore. Banii veneau de la omul de afaceri Avraham Morgenstern şi ar fi reprezentat jumătate din mita destinată fratelui său, Radu Mazăre. În schimbul banilor, omul de afaceri ar fi câștigat licitația pentru construirea campusului Social Henri Coandă. Intermediarul ar fi fost omul de afaceri Elan Schwartzenberg.
Anchetatorii spun că traseul banilor era următorul: în 2011, offshore-ul Larton Consultants Ltd, în spatele căruia se află Avraham Morgenstern, transferă 282.000 de euro în contul firmei Melici Management, care îl are ca beneficiar pe Elan Schwartzenberg. Mai departe, Melici Management transferă primarului Radu Mazăre suma de 95.000 de euro, într-un cont din Israel. În aceeaşi zi, mai transferă şi lui Alexandru Mazăre 40.000 de euro, tot într-un cont personal deschis în Israel. Peste trei luni, aceeaşi firmă îi mai transferă încă 40.000 de euro, tot lui Alexandru Mazăre. Aceste operaţiuni financiare sunt catalogate de procurori drept „onorarii”.
Radu Mazăre susţine că este nevinovat şi că banii puşi în contul său de Elan Schwartzenberg au reprezentat o datorie mai veche.
„Îmi pare rău, nu pot să fac alte declaraţii pentru că este o procedură judiciară în curs. // Noi ne abţinem să facem declaraţii, în schimb de la DNA apar de cele mai multe ori stenograme. Ceea ce mie mi se pare cu totul anormal. Repet, refuz să mai joc rolul în această telenovelă numită telejustiţie”, spunea Alexandru Mazăre în aprilie 2011.
Nici Alexandru Mazăre nu intenţionează să-şi dea demisia, continuă să lucreze în Comisia pentru Egalitate de Şanse a Senatului României şi refuză orice dialog pe tema dosarului penal.
Şi senatorul Alexandru Mazare a intrat în afaceri de tânăr. La 24 de ani era director general la Soti Cable Neptun SRL din Constanța. În 2003, devine vicepreședintele Organizației Județene PSD și consilier local. La 32 de ani, ajunge deputat de Constanța și, peste patru ani, senator. Firma Soti Cable Neptun, pe care Alexandru Mazăre a condus-o până în 2004, câştigă în 2009 contracte de un milion de euro cu primăria lui Radu Mazăre. În 2012, Curtea de Conturi stabileşte că firma ar fi primit „plăţi nelegale” în valoare de 620.000 de euro de la Consiliul Judeţean Constanţa, pentru a difuza anunţuri şi spoturi publicitare de care municipalitatea nu avea nevoie.
Pe 20 august 2013, un alt membru al Parlamentului deschidea uşa DNA, după ce fusese audiat de procurori.
Corneliu Dobriţoiu este preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, general maior în rezervă şi fost ministru liberal al Apărării în 2012. Anul trecut a fost trimis în judecată în dosarul Case pentru generali, pe motiv că în 2005 ar fi cumpărat ilegal un apartament de serviciu de la Ministerul Apărării.
Pe lângă acuzaţia de fals intelectual, mai este acuzat şi de abuz în serviciu contra intereselor publice. Totul ar fi început în 1999, când ofiţerul de stat major din cartierul NATO de la Bruxelles Corneliu Dobriţoiu cerea o locuinţă de serviciu.
„Fiind divorţat şi având un copil, am locuit la părinţii mei. În anul 1998 m-am recăsătorit, iar soţia mea are şi ea un copil. În această situaţie, condiţiile locative ale apartamentului părinţilor mei nu satisfac revoile reale ale celor două familii, pentru a trăi în condiţiile unui confort minim”, scria Corneliu Dobriţoiu în solicitarea de locuinţă.
Procurorii spun că viitorul ministru ar fi omis două lucruri esenţiale - în urmă cu cinci ani, mai primise o locuinţă de serviciu, pe care o vânduse, şi că fiul său vitreg, de 23 de ani, nu locuia in Bucureşti.
Ministerul Apărării trece peste impedimente şi, în 2005, îi dă lui Cornel Dobriţoiu locuinţa cerută în 1999: un apartament evaluat la 26.000 de euro, situat pe strada Traian, apartament pe care îl cumpără în rate şi pe care îl vinde trei ani mai târziu cu 200.000 de euro. Procurorii spun că fostul ministru ar fi încălcat de două ori legea, pentru că avea deja o vilă în Găneasa, Ilfov. Corneliu Dobriţoiu spune că este doar o casă de vacanţă şi toate tranzacţiile sunt legale.
„Am fost acuzat că aş fi plănuit chestiunea asta din 99, închirierea-cumpărarea apartamentului la preţ subvenţionat, când în 99 nici nu ştiu dacă era gata locuinţa. Eu am făcut raport ca orice om care nu avea locuinţă. Am făcut raport pentru locuinţa de serviciu, nu se ştiau preţurile, nu se ştiau nici un fel de detalii”, spunea el în august 2013.
„Eu, ca simplu om, ce pot să cred în momentul în care, din 2009 până în 2013, nimeni n-a mai întrebat nimic? Iar toată această avalanşă s-a declanşat în urma unei informaţii apărute pe surse că liberalii iau Ministerul Apararii. Şi de acolo, all the happens. Probabil cineva a dorit să blocheze accesul meu la acel minister, să nu apară alte probleme care ar fi putut deranja”, adăuga el.
Corneliu Dobriţoiu a fost trimis în judecată. În prezent, dosarul Case pentru generali se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„N-a fost cazul să se apeleze la Parlament pentru ridicarea imunităţii parlamentare. Deci aşa-zisa faptă care nu există a fost comisă în vremuri trecute. Din 99, exact când eram ofiţer internaţional la NATO, vă daţi seama că oamenii trăiesc în lumi diferite. Dacă e cazul să-mi dau demisia din Parlament pentru acest dosar, nu!”, afirmă el.
În lista parlamentarilor care au probleme cu legea apare şi deputatul PDL Alin Popoviciu. DNA l-a chemat la audieri în 2014, alături colegul său de partid, Cornel Sămărtinean, în dosarul numit Aeroportul. Conform procurorilor, vicepreşedintele organizaţiei PDL, Alin Popoviciu, alături de alţi suspecţi din dosar, ar fi determinat mai mulţi funcţionari ai Aeroportului Internaţional Timisoara să facă demersuri prin care mai mulţi mici afacerişti să renunţe la spaţiile comerciale pe care le aveau închiriate în incinta aeroportului. Scopul precis este favorizarea unei firme controlate chiar de deputat.
„E un dosar care nu e...e instigare la abuz în serviciu, atât şi nimic mai mult. Am fost o singură dată, atunci când ne-au chemat, în rest nimic. E un dosar care e în cercetare, nimic altceva. Nici nu ştiu ce să vă zic. Nu ne-au mai chemat, nu ne-au mai...dar nu e, nu e nici abuz, nici altceva. E doar instigare la abuz în serviciu. Nici trafic de influenţă, nici nimic altceva. Nu am luat nimic, nu sunt pe mine spaţiile, nu am nicio treabă, nici firmele mele. E un fel de... că aş fi zis eu cuiva să facă ceva. Nimic altceva”, spunea deputatul.
În total, 54 de parlamentari care au trecut pe la DNA au fost trimişi în judecată sau sunt în vizorul ANI.
Camera Deputaților
Liviu Dragnea - acuzat în dosarul privind fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Băsescu
Ion Stan - acuzat de trafic de influenţă
Marian Ghiveciu - acuzat de instigare de abuz în serviciu,
Cătălin Rădulescu - acuzat de dare de mită,
Florin Popescu - acuzat de fals în declaraţii şi conflict de interese,
Gheorghe Costin - acuzat de înşelăciune, fals în declaraţii şi fals intelectual,
Senat
Victor Mocanu - acuzat de abuz în serviciu,
Mircea Banias - acuzat de trafic de influenţă şi constituire de grup infracţional organizat
Ovidiu Marius Isăilă - acuzat de instigare la fals în înscrisuri.
Urmăriţi penal:
Camera Deputaților
Viorel Hrebenciuc - acuzat în dosarul CNA de obţinere de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, acuzat de trafic de influenţă în scandalul interceptărilor, acuzat în Dosarul Retrocedărilor Pădurilor
Valerian Vreme - acuzat de abuz în serviciu în Dosarul Microsoft,
Adrian Simionescu - acuzat de acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi complicitate la evaziune fiscală,
Titi Holban - acuzat de trafic de influenţă,
Mircea Drăghici - acuzat de folosirea influenţei funcţiei pentru a obţine bunuri sau alte foloase necuvenite,
Ioan Adam - acuzat că face parte dintr-un grup infracţional organizat care a prejudiciat retrocedat ilegal zeci de mii de hectare de pădure,
Cornel Mircea Sămărtinean - acuzat de abuz în serviciu, conflict de interese şi instigare la abuz în serviciu.
Senat:
Dan Şova - acuzat de abuz în serviciu şi obţinere de foloase necuvenite, acuzat de trafic de influenţă în dosarul interceptărilor,
Ilie Sârbu - acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri,
Ecaterina Andronescu - acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul Microsoft,
Şerban Mihăilescu - acuzat de instigare la abuz în serviciu, trafic de influență și spălare de bani în acelaşi dosar,
Niculae Bădălău -acuzat de trafic de influenţă,
Sorin Lazăr - acuzat de abuz în serviciu
Alexandru Cordoş - acuzat de favorizare a făptuitorului.
Pe lista parlamentarilor pentru care colegii nu au fost de acord cu ridicarea imunităţii şi procurorii nu au putut începere umărirea penale sunt : senatorul Varujan Vosganian - acuzat de "complot şi subminarea economiei naţionale" pentru favorizarea Interagro, firma lui Ioan Niculae; deputaţii Daniel Chiţoiu -acuzat de abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat în dosarul ASF – Carpatica, Laszlo Borbely - acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţia de avere, Victor Paul Dobre - acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
Condamnări au primit până acum deputaţii Miron Mitrea - condamnat la doi ani de închisoare cu executare în primă instanţă, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, Tudor Chiuariu - condamnat în dosarul Poşta Română la trei ani şi şase luni de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave şi Petru Hubert - condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie.
Iar foştii parlamentari Gigi Becali, Relu Fenechiu, Dan Voiculescu şi Gheorghe Coman sunt deja în puşcărie.
Se adaugă încă 15 cazuri de parlamentari trimişi în judecată sau condamnaţi pentru conflict de interese în materie penală.
Demisia şi-au dat-o doar senatorul Iosif Secăşan, urmărit penal pentru dare şi luare de mită, şi colegul său, deputatul Viorel Hrebenciuc.
„Şi pentru că nu doresc să aduc în continuare prejudicii de imagine Senatului României şi parte din naţional-liberalilor, şi pentru a facilita actul de justiţie, îmi depun azi demisia din Senatul României şi vă rog să o acceptaţi. Alegătorilor mei le cer iertare pentru decizia luată”, spunea el în aprilie 2014.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
