Cum poate renaște o afacere învechită? Povestea Prodplast, primul brand românesc de ambalaje 100% biodegradabile
România Fast Forward este proiectul Digi 24 în care vă prezentăm poveştile oamenilor cu iniţiativă şi idei. E o altfel de Românie, una a dezvoltarii, care în ciuda unui climat socio-politic de cele mai multe ori instabil, continuă să facă paşi înainte. Şi asta mulţumită unor proiecte ambiţioase care au în spate antreprenori hotărâți.
Adaptarea la cerinţele timpului şi ale pieţei este esenţială pentru ca afacerile să nu fie trimise la coşul de gunoi. Un producător vechi de mase plastice din Bucureşti nu vrea să rămână în trecut. Se adaptează şi acceptă inovaţia plasticului biodegradabil. În locaţia veche de pe vremea comunismului se află acum un mall, dar compania şi-a continuat activitatea în afara oraşului, într-un loc mai potrivit și mai puţin populat. Şi se dezvoltă puternic.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: 40% din consumul anual de plastic din România este reprezentat de ambalajele de unică folosinţă. România reuşeşte să recicleze însă mai puţin de 10% dintre acestea. Este totuşi un brand românesc ce vrea să schimbe această situaţie şi a introdus produse 100% biodegradabile. Tudor Georgescu ne spune povestea. Salut. De ce v-aţi gândit să intraţi pe această nişă?
Tudor Georgescu - director general Prodplast: Nevoia de supravieţuire financiară a unui business de tradiţie de 60 de ani, nevoia de a ne gândi la viitor şi a crea valoare adăugată. Ne dorim să ajungem să putem plăti salarii mai mari, să facem mai mult profit şi nu în ultimul rând din responsabilitate şi bun-simţ.
Primul şi singurul brand românesc care fabrică în acest moment ambalaje 100% biodegradabile a spart gheaţa într-un context îngrijorător, dacă privim către avertismentele organizaţilor de mediu. Statisticile oficiale spun că în ultimii 2 ani în România s-au produs peste 550 de milioane de pungi de plastic. Acestea ajung într-un caz fericit la gropile de gunoi. Dar multe dintre ele rămân aruncate în parcuri, în natură, pe vârf de munte şi în mare.
Tudor Georgescu - director general: Vă dau un exemplu, mergem la supermarket şi am luat o pungă, am folosit-o pentru o oră şi ea rămâne în mediul înconjurător 1000 de ani, poate şi mai mult. Noi avem o vorbă: unele lucruri merită să reziste 1000 de ani, dar nu şi plasticul. Aici avem o pungă de plastic făcută din porumb şi care se spre deosebire de punga de plastic normală , se produce mult mai uşor, cu costuri mult mai mici, poluează mult mai puţin în procesul de producţie. Se degradează în 3 luni. Asta înseamnă că dacă o aruncăm acum, până la sfârşitul verii a dispărut.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Şi pentru că dintre toate materialele folosite pentru producerea de ambalaje, plasticul are cea mai mare creştere în utilizare, o decizie la nivelul Uniunii Europene a stabilit că de la mijlocul anului pungile din plastic vor fi interzise atât la introducerea pe piaţă, cât şi la comercializare.
Asta înseamnă că piaţa se schimbă. Iar semnul l-au văzut şi producători autohtoni.
Andrei Georgescu - director de vânzări: Toată gama de produse, de la pahare, farfurii, până la sacii de menaj, toate sunt biodegradabile.
- Şi paharele? În cât timp se descompun?
- Foarte repede, într-un centru de compostare se descompun în 3 luni.
- Nu-s de plastic?
- Nu, deşi pare ciudat, arată fix ca plasticul, sunt transparente , sunt perfecte pentru băuturi reci, berea de la festival. Sunt din plante, complet din plante.
- Cum se degradează atât de repede?
- Este materialul care, odată expus căldurii, se topeşte. Pentru băuturile calde, avem paharele din carton, dar nu sunt laminate în plastic, au o altfel de îmbrăcăminte, tot din plante făcută. Avem tacâmurile, sunt mult mai rezistente decât alea de plastic. Pe cele din plastic le foloseşti o dată şi se descompun într-o mie de ani. Astea, în 12 luni, au dispărut. Astea, farfuriile, sunt făcute din trestie de zahăr, complet biodegradabile. Sacii de gunoi, din amidon de porumb.
- Aveţi o companie cu 60 de ani vechime şi ne referim la Prodplast. De ce era nevoie de nişa aceasta de Biodeck? De ce aţi trecut de pe plastice pe plastice biodegradabile?
Tudor Georgescu - director general: Pentru că vrem să ieşim la export, pentru că e un produs inovativ. Vrem să vindem în Scandinavia, de unde am început să avem solicitări.
- Aţi investit mult?
- Am investit până acum undeva la 1 milion de euro, dar investiţiile nu se opresc aici.
- Vreţi mai mult de atât, vreţi să vă extindeţi cu încă o fabrică?
- Da, vrem să construim aici, în Buftea, pe locaţia Prodplast, cea mai mare fabrică de bioplastice din Europa Centrală şi de Est şi asta cât de curând.
- 1957 este anul în care a luat fiinţă Prodplast, sunt deja 60 de ani de când sunteţi pe piaţă. Cum au evoluat lucrurile în această perioadă?
- Prodplast a fost fosta Mase Plastice Obor, un colos industrial cu peste 1300 de angajaţi.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Tocmai am intrat în secţia de ambalaje polietilenă. Am înţeles că aici, în secţia asta de ambalaje, sunt cei mai vechi angajaţi din fabrică. Sărut mâinile, bună ziua. De câţi ani în fabrică?
Victoria Popovici, angajat: De 43 de ani mai exact.
- Cum aţi ajuns ?
- Am terminat şcoala profesională şi profilul fiind de chimie am zis să mă angajez la ProdPlast, atunci Mase Plastice.
- Dvs?
- La fel, spune Constantin Popovici.
- A fost primul loc de muncă, locul în care v-aţi cunoscut şi în care v-aţi întemeiat o familie.
- După un an ne-am căsătorit, am fost foarte rapizi din punctul ăsta de vedere.
- Eu am fost crescut în Mase Plastice.
- Acum ce faceţi?
- Export Germania.
- Şi ce avem?
- Ambalaje pentru cabluri. Am lucrat mult pentru Suedia, sacoşe.
- Era muncă foarte multă, erau trei lucrători pe un utilaj şi se făcea producţie, povestește Victoria.
- Lucraţi şi în schimburi?
- Lucram în trei schimburi.
- Se lucra foarte mult intern, dar cel mai mult export, adaugă Constantin.
Mihail Dragne - director de investiţii: La momentul respectiv făceam parte din această branşă. Noi având în special pe partea din PVC toată industria de cabluri de plastic din acel moment. Eram lider de piaţă în acel moment în producţia de granule de PVC destinate cablurilor electrice.
Intrăm într-un laborator. Alina Mustăţea, director de laborator, explică: Sunt nişte granule din plastic, pe care noi le omogenizăm. Din aceste granule va ieşi o placă pe care se pot determina anumite caracteristici. Putem face tracţiuni, alungiri, destităţi,durităţi, putem determina îmbătrânirea materialului, supus în anumite condiţii în timp.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: În biroul acesta sunt cifrele oficiale. Merge bine compania?
Gheorghe Luca - director economic: Compania merge foarte bine. Foarte bine. Are profit. Pe anul 2017, a fost de 1,2 milioane de euro, profitul net.
- Sunteţi în companie dinainte de 1989, aţi prins şi celălalt regim, cum a fost trecerea?
- Trecerea s-a făcut prin privatizarea companiei. S-a privatizat în 1991 prin metoda MEBO, salariaţii au cumpărat o mare parte din acţiuni.
Anda Vlădescu - director de producţie şi vânzări: Sincer, eu după 89 am simţit ce înseamnă competiţie, eficienţă. Pentru că după 89 s-a schimbat structura pieţei, s-au schimbat clienţii, cerinţele clienţilor erau cu totul altele. Au intrat tehnologii noi, aparatură de ambalat inovativă şi noi a trebuit să ne adaptăm. Cred, totuşi, că perioada de tranziţie nu a durat mai mult de un an.
Mihail Dragne - director de investiţii: A existat imediat după 1990 o primă investiţie de aproximativ 4 milioane de dolari, urmând, la nivelul anilor 2000, o altă investiţie de aproximativ un milion şi jumătate de euro.
- Compania este listată şi la Bursa de Valori Bucureşti?
- De când s-a înfiinţat BVB, în 1995. Cam în 2008 acţionariatul s-a stabilizat, precizează Gheorghe Luca, directorul economic.
Tudor Georgescu - director general: Prodplast este listată la BVB, o firmă cu mai mult de 3000 de acţionari, dar familia mea controlează mai mult de 60% din acţiunile acestei firme. Ne-am implicat acum 10 ani în proiectul ăsta.
Familia Pogonaru a preluat pachetul majoritar de acţiuni chiar la începutul crizei economice. Dar omul de afaceri Florin Pogonaru a decis să nu se ocupe personal de business.
- Cum ai ajuns în business-ul ăsta? De câţiva ani te ocupi de Prodplast, te ocupi de Biodeck, Cum ai intrat în business şi cum ţi-au fost date pe mână toate atribuţiile?
Tudor Georgescu - director general: Am intrat acum 5 ani, indirect, devenind membru al familiei ce deţine compania, ce controlează pachetul majoritar de acţiuni. Mi s-a părut că aici este nevoie de mine.
- Ai făcut ceva înainte legat de industrie, legat de producţie?
- Absolut deloc. Eu am studiat turismul în Elveţia. Mergeam pe drumul meu, aveam nişte ambiţii total diferite. Am început să fac treaba, asta care mi-a plăcut foarte mult. Partea de producţie a devenit o mare pasiune pentru mine şi am început un program de MBA, am început să lucrez în fabrică în vânzări şi după ce ştii cam tot în vânzări, este mult mai uşor apoi să decizi la nivel strategic şi investiţional.
- Firma a fost afectată de criza din 2008, pentru că au fost afectate sectoarele de construcţii. Ce aţi făcut să vă menţineţi?
- Ne-am îndreptat către clienţi din afară, spune Gheorghe Luca - director economic.
Tudor Georgescu - director general: Au fost perioade foarte grele, au fost perioade în care ne-am gândit dacă vom continua.
65% din producţie este destinată acum Europei de Vest.
- Vă ocupaţi de materiale, de gestiune, cum staţi în cantităţi?
- Suntem la 240 - 260 de tone pe lună. 48.57 materie primă consumată şi produs finit, marfă care pleacă la intern, la export. Cam 6-8 camioane pe lună pleacă la export, spune Victoria Popovici.
Tudor Georgescu - director general: Cam 40-45 % din tot ce producem ajunge în Germania. Foarte multe din ambalajele heavy duty din Germania sunt produse de noi.
Gheorghe Luca - director economic: De circa 10 ani compania nu a mai acordat dividende acţionarilor, iar suma respectivă a fost repartizată la fondurile de dezvoltare. Cam 50 % a fost reinvestit în producţie.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Fabrica s-a modernizat foarte mult în ultimul timp şi avem chiar un utilaj care face filament pentru imprimante 3D.
Mihail Dragne - director de investiţii: Este un produs românesc, un echipament pornit de foarte puţin timp. Iar una din noutăţi, este un material biodegradabil. Aceste filamente biodegradabile sunt pentru diverse piese din industria auto, ajungând până la dotări în domeniu medical.
- Ce înseamnă, în cantităţi ce produceţi?
Anda Vlădescu, director de producție și vânzări: Producem cam 3 mii de tone pe an şi sperăm ca anul acesta să creştem producţia la 4000 de tone pe an.
În urmă cu un an conducerea companiei a decis să mute fabrica pe un nou amplasament.
Tudor Georgescu - director general: Cum vă puteţi imagina un loc în mijlocul Bucureştiului, vizavi de piaţa Obor, unde să procesezi zeci de mii de petrochimicale pe an? Noi am crezut că acel lucru era total nepotrivit pentru acea zonă.
- Ce s-a întâmplat când s-a mutat fabrica de la Obor şi s-a închis fabrica de acolo?
- A fost un moment greu, eram foarte ataşati emoţional. Una din hale chiar s-a construit sub ochii noştri, cu participarea noastră, spune Victoria Popovici.
- A fost grea decizia de a vă muta din centrul oraşului, din zona Obor, să veniţi în afara oraşului, la Buftea, şi să lăsaţi 1.300 de oameni, pentru 70 ?
Tudor Georgescu - director general: Decizia de a reporni fabrica a fost una dificilă. Ce am decis în familie a fost hai să-i dăm un an, să vedem cum funcţionează. Pentru că la vremea aia, afacerea cu plastice nu era prea profitabilă. Cu 70 de angajaţi am facturat mai mult decât cu 1.100, cu 700 cu 500.
Andrei Georgescu - director de vânzări: Prodplast a evoluat foarte frumos. La 60 de ani vechime are tehnologii noi. Este un suflu nou acum, s-a readaptat pieţei.
- Ce este acum pe fostul amplasament, unde a fost Prodplast timp de aproape 50 de ani ?
Tudor Georgescu - director general: Am construit un mall de 30 de mii de mp de spaţii închiriate.
- Construcţia unui mall nu a omorât o industrie, voi chiar aţi reuşit să o înviaţi şi să o creşteţi.
- Zona în care ne aflăm acum este o zonă industrială, propice pentru activitatea pe care o desfăşurăm. Am luat o producţie care gâfâia şi pe care am reuşit să o reaşezăm şă o optimizăm și sperăm să o înflorim.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
