Terasa răcoroasă a unei case vechi e loc de întâlnire pentru germani, britanici şi români ce descoperă lumea cu rucsacul în spate. La ei s-au gândit, acum câţiva ani, Alex, inginer mecanic, şi prietenii săi, un psiholog şi un arhitect, când s-au hotărât să deschidă un hostel, aşa cum văzuseră în oraşe turistice de la noi ori din străinătate.
„Lucram dimineaţa să facem bani să venim seara să renovăm. Noi am făcut totul aici. M-am dus la primărie şi am cerut toate actele de care aveam nevoie şi doamna s-a ridicat şi s-a uitat la mine. Costel, dar cine-i Costel?", mărturisește Alexandru Smaranda, proprietarul unui hostel.
Şi astfel, problema numelui hostelului a fost rezolvată. A durat un an până când casa a fost renovată, iar actele necesare demarării micii afaceri
au fost întocmite. În 2011, hostelul şi-a deschis porţile, iar de atunci, sute de străini veniţi de la mii de kilometri distanţă s-au lăsaţi fermecaţi de gazdele lor şi de Timişoara şi au descoperit aici mai mult decât un oraş de tranzit.
Clienţii ne-au oferit câteva impresii: „Plănuiam să stăm aici o noapte, dar am rămas o săptămână", „Sunt aici oameni din întreaga lume. Te poţi relaxa şi afla o mulţime de lucruri de la ei".
De la regulile pe care trebuie să le respecte, la curs valutar şi datele despre vreme, turiştii află de pe tablă toate informaţiile de care au nevoie. O provocare majoră pentru proprietari este acomodarea românilor cu modul în care funcţionează un hostel. Cei mai mulţi cer încă o cameră, şi nu un pat. Odată convinşi, găsesc aici şi elemente tradiţionale româneşti.
Pentru a se face cunoscuţi, proprietarii de hostel din Timişoara s-au promovat intens pe Internet. 27% dintre români visează la un drum similar. În ţara noastră se înregistrează cele mai ridicate intenţii antreprenoriale din Uniunea Europeană, de două ori mai mari decât Ungaria, spre exemplu. Cele mai importante competenţe ale unui antreprenor sunt, potrivit unui studiu publicat recent, asumarea responsabilităţilor şi independenţa.
Deşi fruntaşi la intenţii antreprenoriale, românii întâmpină însă dificultăţi la punearea ideilor în practică. Doar 9% din populaţia activă din România este fie în procesul de a începe un business, fie îşi dezvoltă propriile start-up-uri.
reporter: Manuela Strinu
operator: T. Alasu/M. Pop
editor web: Răzvan Bulacu