Rețete din strămoși, celebre și azi: virșli

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

”Aici e camera frigorifică pentru materia primă, carnea. Aici unde ne aflăm e camera de tranșare”. Cristian Indrieș a pus bazele unei fabrici de mezeluri în 2011, în locul în care înainte funcționa o brutărie. Producătorul din Brad a avut curaj să investească 4 miliarde de lei în afacerea sa, iar acum face peste 30 de sortimente de mezeluri. Dintre toate, virșli sunt cel mai solicitați.

”Facem și virșli, cum se fac, din vită și oaie și porc și virșli numai din capră 100%. Am știut că e concurența mare, ca în orice domeniu, dar plecat cu alte gânduri, să facem așa cum se face acasă, să lucrăm numai cu carne 100%”, spune Cristian Indrieș, producător de virșli.

”Despre Virșli se spune că erau peferații lui Avram Iancu. Rețeta datează încă de pe vremea dacilor, însă producătorii locali o păstrează cu sfințenie și în zilele noastre. Și are în continuare succes. Se produc aproape 700 kg de virșli pe săptămână”, afirmă Raluca Popa, reporter Digi 24 Timișoara.

După ce carnea este tocată și condimentată, înainte de a ajunge la gurmanzi, virșli sunt „hițuiți" pe lemn de fag, pentru a prinde aromă de fum: ”Procesul de hițuire practic înseamnă coacere. Se coc cu foc sub ele. Când se pun în afumătoare ele au culoarea cărnii, sunt albe. Iar culoarea asta e numai din foc, fără coloranți”.

Așa se face că cine trece pe lângă magazinul aflat în apropiere de Brad, se oprește negreșit pentru a cumpăra sau a degusta cârnații specifici zonei:

”Foarte buni”, - Găsiți să cumpărați acolo? În Bihor? ”La noi nu sunt”,
”Din punct de vedere calitativ, foarte buni”,
”Sunt tradiționali, fără E-uri, chimicale”, - Sunteți de aici din zona? ”Nu, sunt de la Câmpeni”, - Și mereu când treceți pe aici cumpărați? ”Da, mereu mă opresc”.

”Aici se consumă cel mai mult la noi în județ și în județele limitrofe se știe cel mai mult”, ne-a declarat Cristian Indrieș.

Renumele cârnăciorilor, unul dintre brandurile oraşului Brad, a ajuns în toate colțurile țării.

Produsele tradiţionale se întorc pe masa noastră: de la magiun de prune la prăjitura cu semințe de cânepă  

Reporter: Raluca Popa
Operator: George Ștefăniță
Editor web: Călin Țenche