Problema este că pulberea este ridicată de vant si ajunge in plamanii oamenilor. Mai mult, praful este transportat pana in tara vecina, Serbia, peste Dunare. Europenii au impus autoritatilor romane ca de urgenta sa inchida iazul de decantare de aici.
„Foarte vizibil praful deşeuri conţinut de zinc. De fapt este cel mai periculos în peorducerea cancerelor”, arată Cornel Sturza, președintele GEC Nera.
Aşa arată iazul de decantare de la marginea oraşului Moldova Nouă. Sute de hectare acoperite cu deşeuri miniere periculoase.
„În iazul de decantare de la Boşneag s-au adunat în 40 de ani, mii de tone de deşeuri rezultate din exploatarea cuprului. Iar vântul puternic duce praful peste Dunăre, în ţara vecină” - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timișoara.
Cel puţin de două ori pe an, când vântul este puternic, resturile de minireu se ridică de pe iaz şi acoperă tot oraşul. Locuitorii din Moldova Nouă s-au săturat să trăiască în poluare.
„Aici localnicii adunau cu făraşul. După furtună, adunau praful din curţi şi din case”, spune un localnic.
„Otrava, cianura şi toate ălea vin acolo. Sunt fericit că nepoţii mei cresc la Timişoara, la Baia Mare şi nu cresc aici”, adaugă un alt locuitor al zonei.
„Fraţii din Yugoslavia ne-au tot avertizat. Am luat amenzi, peste amenzi şi plătim din bugetul nostru”, mai spune un alt locuitor din Moldova Nouă.
Activiştii de mediu încearcă de cel puţin 10 ani, de când fostul combinat care deversa resturile de minereu de cupru aici s-a închis, să convingă autorităţile române să ecologizeze zona.
„Ajunge în curțile oamenilor, pe pășuni, în podurile caselor, între dinți dacă vreți să vă spun, pentru că este groaznic să treci printr-un episod de poluare în această zonă”, continuă Cornel Nera.
„Aproximativ 18.000 de locuitori ai satelor de pe partea sârbească a Dunării sunt afectaţi de poluarea de la Moldova Nouă. Tocmai de aceea autorităţile sârbe au cerut condamnarea României la Curtea Europeană de Justiţie” - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timișoara.
Localnicii spun că atunci când praful ajuge la ei se depune chiar şi pe geamurile caselor. Tocmai de aceea, mulţi dintre proprietarii care îşi petrec doar weekendurile aici au început să îşi vândă vilele.
„Când e vânt se ridică un nor de praf dinspre România. În zilele în care e vânt se ridică praful care acoperă tot, nu mai vedem nimic. Mulţi îşi vând casele de vacanţă de aici. Praful acoperă ţărmul, geamurile, iar cei care au case aici se tem să mai vină”, spune un localnic de peste graniță. Când toate condiţiile pentru vânt sunt îndeplinite, praful ajunge la noi şi chiar există o problemă. Acesta se depune pe terase, pe autoturisme, peste tot. Cred că trebuie rezolvată de urgenţă această problemă”, explică un localnic de peste graniță.
După ani de chin, a venit şi condamnarea de la Curtea Europeană de Justiţie. Acum. România trebuie să aloce fondurile necesare ecologizării iazului Boşneag - extindere de la Moldova Nouă.
„Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri împreună cu autorităţile competente în domeniul care face obiectul cauzei depun toate eforturile pentru implementarea rapidă a unei soluţii în ceea ce priveşte iazul Boşneag-extindere. În acest sens, adaptăm cadrul legislativ pentru a răspunde corespunzător obligațiilor ce decurg din Directiva 2006/21/CE. De asemenea, vom purta un dialog strâns cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât să evităm declanşarea unei acţiuni în constatarea neexecutării hotărârii pronunţate și impunerea unor sancțiuni pecuniare” - este poziția Ministerul Economiei.
Anul acesta, Guvernul Cioloş a întocmit o ordonanţă de urgenţă pentru alocarea a 1,6 milioane de euro pentru ecologizarea iazului prin umezire cu apă din Dunăre. Documetul nu a fost aprobat încă, dar termenul impus de Curtea Europeană de Justiţie este prima parte a anului viitor.
Reporter: Caterina Ledrer
Operator: Dan Șoșdean