Administratorii fostei aşezări antice susțin că, prin plasarea Ulpiei Traiana Sarmisegetusa pe "Ruta împăraţilor romani", obiectivul istoric putea fi pus mai bine în valoare.
”Practic, acest lucru înseamnă mult mai mulţi turişti, atragerea şi de fonduri europene, care pot să fie desfăşurate în continuare pentru întreţinerea sitului sau pentru promovarea lui”, precizează Daniel Iancu, purtător de cuvânt al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Din proiectul cultural fac parte alte 20 de foste aşezări romane din patru ţări situate de-a lungul Dunării. Pe "Ruta împăraţilor romani" mai figurează, în România, siturile romane de la Adamclisi, Histria, Apulum şi Roşia Montană.
”Este vorba despre Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România, toate având ca numitor comun Imperiul Roman. Noi suntem legaţi de acest circuit al unor monumente care ţin de antichitatea romană”, ne-a declarat Gică Băeştean, arheolog.
Vizitatorii care ajung la Ulpia Traiana spun că ce au găsit aici depăşeşte cu mult informaţiile din manualele de istorie. Totuşi, turiştii cred că doar o şi mai bună promovare ar putea transforma situl arheologic în ceea ce merită să fie cu adevărat:
”Normal dacă sunt bani în Europa pentru aşa ceva, e păcat să nu-i atragem, să nu-i aducem încoace, iar aici depinde de factorul uman, trebuie oameni interesaţi”,
”Peste tot în România ar merita să fie foarte mulţi turişti, pentru că e foarte frumoasă”.
Unii dintre turiştii care au ajuns în zona Haţegului, la fosta aşezare romană, au chiar şi sugestii pentru cei care sunt responsabili cu atragerea de vizitatori: ”Să se restaureze, şi mai multe imagini, poate mai multe reconstrucţii, 3D chiar, machete”.
Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei romane Dacia ocupă acum, la poalele Retezatului, o suprafaţă de peste 30 de hectare. Arheologii susţin că doar 5% din suprafaţa oraşului antic a fost cercetată în detaliu.
”La 108 se fondează oraşul roman, practic ceea ce aţi văzut astăzi, oraşul în piatră, care are o zonă foarte întinsă în afara zidurilor de incintă, unde au fost săpate câteva dintre temple sau amfiteatrul oraşului”, spune Gică Băeştean.
Consiliul Europei a atestat de asemenea, în România, şi o rută dunăreană a vinurilor, din care fac parte 12 regiuni viticole.
Reporter: Andrada Velciov
Operator: Tiberiu Mariş
Editor web: Călin Țenche