Antichităţi sau falsuri antichizate. Este dilema oricărui cumpărător care ajunge la un astfel de târg, unde cu greu poţi deosebi marfa de valoare faţă de cea contrafăcută. Colecţionarii spun că de vină este legislaţia, care nu reglementează această activitate.
"Piața românească a fost invadată de contrafaceri. Atât în domeniul monedelor, cât și a altor obiecte. E foarte, foarte dificil să faci deosebirea între cel original și cel contrafăcut", atrage atenţia Radu Mesaroș, colecționar.
În aceste condiţii, cumpărătorii sunt tot mai puţini, iar colecţionarii riscă să rămână cu marfa pe tarabe.
"Vin foarte mulți, dar mulți din curiozitate. Mulți admiră, se uită și mulți trec fără să se intereseze", spune Viorel Popa, colecționar.
"Din păcate, majoritatea standurilor nu prea au antichități, au doar obiecte învechite. Majoritatea nu se pot vinde, pentru că nu li se prezintă o poveste, nu au o istorie a lor", a observat un vizitator al târgului.
Colecţionarii de antichităţi împart obiectele de valoare în trei mari perioade: cele de dinainte de 1500, cele până la revoluţia franceză şi cele din epoca modernă. Însă condiţia esenţială este să fie originale.
"Obiectul valoros întotdeauna are o ștanță, are o serie, un număr, iar care sunt contrafăcute sunt noi, se văd și după înfățișarea lor."
Colecționarii recomandă ca achiziționarea antichităţilor să fie făcută doar atunci când vânzătorul are acte de proveniență pentru marfă. Doar astfel pot fi evitate situații precum cea din Brașov, unde în urmă cu nici două luni polițiștii au confiscat peste 150 de monede de patrimoniu vândute ilegal.
reporter: Ariadna Bălăian
operator: Robert Rezmuves
editor web: Adrian Laboş