Adevărate comori ascunse în adâncurile munților Apuseni au fost descoperite în ultimii ani de tot mai mulţi străini. Le preţuiesc şi le promovează peste tot pentru că, spun ei, sunt unice în Europa. Este vorba despre peşterile scufundate neexplorate din Carpaţii Occidentali, aparte prin numărul lor mare pe o suprafaţă relativ restrânsă. Scafandrii străini vin ani la rând ca să le exploreze şi să le admire frumuseţea şi sălbăticia.
Din 2014, o echipă de scufundători din Finlanda vine an de an în Munţii Apuseni. Printre ei se află şi Adrian Pereţ, un orădean stabilit în ţara nordică. El a fost cel care le-a spus finlandezilor despre peşterile scufundate din Carpaţi.
"Eu, pentru că sunt român, le-am sugerat să venim în Munţii Apuseni, mai ales pentru marele avantaj de a găsi multe peşteri neexplorate în zonă, ceea ce este o mare excepţie la ora actuală, mai ales în Europa."
În acest an, românul şi-a adus în munţii din ţara natală patru prieteni finlandezi şi un suedez. Sunt cu toţii pasionaţi de scufundări în peşteri şi împeună au explorat mai multe astfel de locuri din toată lumea.
"Interesul e crescut pentru explorările din Apuseni, mai ales pentru peşterile de aici, pentru că pur şi simplu nu găseşti la ora actuală în Europa peşteri scufundate neexplorate într-o zonă aşa de mică", explică Adrian Pereţ.
Ca să ajungă până în România drumul a durat aproape trei zile. Au trecut cu feribotul până în Estonia şi au călătorit doar cu maşinile pentru că explorarea peşterilor presupune aducerea echipamentelor care cântăresc cel puţin 500 de kilograme pe persoană. Anul acesta, principalul obiectiv al exploratorilor a fost scufundarea în sistemul Coiba Mare-Tăuz.
"Ne-am concentrat pe unele peşteri din zona numită Tăuz. Aveţi şi un sistem numit Coiba Mare. Avem aici un proiect de trei ani. E un sistem masiv şi foarte interesant. E o combinaţie între peşteri uscate şi inundate", spune Sami Paakkarinen, scufundător din Finlanda.
Ajunşi în zona pe care au vrut să o exploreze, scufundătorii şi-au dus toate echipamentele în apropierea locului de unde urmau să-şi înceapă aventura.
Chiar dacă în zona de scufundare erau adunaţi mulţi buşteni, exploratorii şi-au făcut loc printre ei şi au coborât în adâncuri.
Lumea din adâncuri s-a lăsat cu greu descoperită, pentru că apa nu era suficient de limpede încât să permită o bună vizibilitate. Ca să se poată orienta, scafandrii au folosit o sfoară pe care unul dintre ei o desfăşura în timpul înaintării.
"În peşterile de aici găseşti o mulţime de provocări când faci scufundări. Dar sunt foarte spectaculoase. Sunt un sistem mare, vast", consideră Sami Paakkarinen, scufundător din Finlanda.
În alte locuri, scufundătorii au traversat cascade subterane cu ajutorul unor scări.
Specialiştii spun că în Munţii Apuseni există o varietate foarte mare de peşteri.
"Munţii Apuseni, se ştie, sunt o zonă foarte vastă, plină de fenomene carstice. Atât peşteri, cât şi exo-carst, adică văi dolinare, câmpuri, colapiezuri. E foarte spectaculos", consideră speologul Claudiu Szabo.
Scufundătorii finlandezi sunt decişi să se întoarcă şi în anii următori. În plus, ei vor să promoveze zona Apusenilor şi să îndemne cât mai mulţi exploratori străini să o viziteze.
"Voi vorbi despre peşterile din România. Voi vorbi despre proiectul pe care îl desfăşurăm de trei ani şi voi promova zona în acelaşi timp", dă asigurări Sami Paakkarinen, scufundător din Finlanda.
Sifonul terminal din Coiba Mare este în prezent cea mai adâncă galerie scufundată din România. În 2014, doi scufundători finlandezi au reuşit să coboare până la o adâncime de 92 de metri şi jumătate.
Redactor: Adrian Laboş
Operator: Gabriel Bonaciu