Constantin Horghidan este un adevărat exemplu pentru locuitorii din Piatra Neamț. La 54 de ani, când nu face muncă de cercetare în bibliotecile de prin ţară sau în anticariate, face vitralii deosebite.
"Cum se roteşte pământul în jurul Soarelui, sticla îşi schimbă culoarea secundă de secundă, este un lucru nemaipomenit. De plăcerea de a face un vitraliu nu mă plictisesc niciodată şi nu mă oboseşte. E o plăcere deosebită," povesteşte bărbatul.
Cea mai mare pasiune a lui este fotografia. A descoperit-o atunci cand era copil, cotrobăind prin vechiturile bunicilor: "După anul 1990, am început să colecţionez ilustrate, cărţi poştale, fotografii şi, întâmplarea face că, atunci când am descoperit o ilustrată cu port popular din zona noastră, a Neamţului, am întors-o, şi pe verso am descoperit aceeaşi ştampilă. Şi atunci s-a produs un declic. Am început să colecţionez în mod special ilustrate şi fotografii cu Adolphe Chevalier şi mai mult, zic eu, decât ceilalţi colecţionari, am încercat să mă apropii de artistul care a stat în spatele aparatului de fotografiat."
A strâns peste 200 de fotograme semnate de Adolphe Chevalier, iar acum încearcă să rescrie istoria fotografului.
"Nu pot avea pretenţia că sunt în posesia celui mai mare număr de fotografii ale artistului, în schimb, să zic aşa, mă pot lăuda că i-am călcat urma paşilor, am intrat în arhive şi am început să-l descopăr ca om. Şi am îndrăznit să spun la un moment dat că mi-a devenit foarte drag bunicul Chevalier. Toată această pasiune pentru acest deosebit artist fotograf s-a materializat în scrierea unei poveşti romanţate despre trecerea lui prin zona noastră, până în momentul când în anul 1950, datorită schimbărilor de regim a intervenit în România, el a fost obligat să emigreze în Elveţia," spune Constantin Horghidan.
Chiar dacă numele celui care a fost cândva fotograf al Curţii Regale este mult prea puţin cunoscut azi, ilustrațiile sale sunt adevărate comori.
Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Istorie Piatra Neamţ: "A admirat în special munca ţăranilor, dar el, fiind artist ce-a făcut? A pus ţărăncile în ipostaze de muncă, dar le-a îmbrăcat în costume de sărbătoare. Îi plăceau atât de mult costumele de sărbătoare încât a reconstituit munca la câmp, a reconstituit cum mergeau fetele la pescuit cu crâstnicul."
Colecționarul din Piatra Neamț are de mai mulți ani o misiune bine stabilită, de a păstra și de a valorifica trecutul. Povesteşte: "mi-a fost greu, dar cu fiecare descoperire am realizat că mă apropii din ce în ce mai mult de bunicul Chevalier, dragul meu. Mi-ar plăcea să cunosc pe fiecare din cei care au făcut fiecare obiect în parte, pentru că e munca lor, e pasiunea lor şi până la urmă asta contează cel mai mult."