Moaştele lui Brâncoveanu, la Horezu

Curtea Bisericii Horezu a fost plină sâmbătă, la prânz. Mai-marii Bisericii Ortodoxe din România au adus de la Biserica Sf. Gheorghe din Bucureşti moaştele lui Constantin Brâncoveanu, pentru ca oltenii să se închine în faţa domnitorului care a ctitorit sfânta Mănăstire Horezu. Oamenii au venit în număr mare pentru a se închina la osemintele celui care a plătit cu moartea pentru eforturile sale de a răspândi ortodoxismul.

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Specialiştii spun că este un moment istoric, pentru că domnitorul a vrut să fie îngropat la Mănăstirea Horezu, însă din motive de siguranţă, rămăşiţele sale au ajuns la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti.

“După 300 de ani de la urcarea la cer a Domnitorului Constantin Brâncoveanu, el se întoarce practic în ctitoria lui cea mai dragă, aici, la Horezu, în judeţul Vâlcea, pentru că şi-a pregătit înainte de a ajunge domnitor, acest loc şi această ctitorie, a zidit această ctitorie la Horezu, tocmai să-i fie necropolă familiei sale”, a spus Florin Epure, directorul Direcţiei de Culte şi Cultură Vâlcea.

Racla cu moaştele a stat în curtea Mănăstirii din Horezu doar o singură zi.

O parte din rămăşiţele sale vor fi păstrate într-o altă raclă, în Mănăstirea Horezu. Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici şi mănăstiri din Ţările Române şi cel care a dat naştere cunoscutului stil arhitectural brâncovenesc. Acesta a fost decapitat, alături de fiii săi, pentru că nu a vrut să treacă la islamism.