Paul Greavu, reporter Digi24 Constanţa: Scufundate acum aproape o lună în dreptul Cazinoului, la 20 de metri de ţărm, recifele artificiale au prins viaţă. Pe cei opt cilindrii de plastic deja s-au dezvoltat colonii de midii
Specialiştii spun că recifele au atras atât de repede crustaceele, scoicile, peştii şi alte vietăţi marine, pentru că este perioada lor de reproducere şi în aceste recife au găsit mediul ideal să se dezvolte. Dacă erau fixate în adâncuri în altă perioadă a anului, recifele nu ar fi avut acelaţi impact.
Mihaela Cândea, directorul executiv al ONG Mare Nostrum: În zona din spatele meu, cea în care am montat aceste recife, substratul este mai mult nisipos, mâlos şi organismele de tip scoici, care sunt cele mai importante pentru filtrarea apei, nu găsesc un substrat bun pentru a se fixa şi pentru a se înmulţi. Aceste recife exact asta compensează.
Simion Nicoalev, directorul general al Institutului de Cercetări Marine: Se creează un mediu care favorizează hrana peştilor, în principal, şi nu numai a peştilor şi a unor crustacei. În acelaşi timp, această structură creează şi un adăpost fizic, care este preferat de peşti.
Recifele artificiale au mai multe roluri: cel de dezvoltare a biodiversităţii, precum şi cel de filtrare a apei mării. Din păcate, recifele nu vor putea "filtra" gunoaiele aruncate în apă de oameni.
Mihaela Cândea, directorul executiv al ONG Mare Nostrum: În acelaşi timp va avea şi un rol recreativ, spunem noi, în sensul că foarte mulţi scufundători, pasionaţi de a vedea organismele în mediul lor natural, vor prefera să vină aici, la doi paşi şi să se scufunde pentru a face filmuleţe poze.
Proiectul european a presupus montarea de astfel de recife pe coastele României, Bulgariei, Turciei, Ucrainei şi Georgiei. Totul a costat 600.000 de euro, iar partea română a primit pentru implementarea programului aproape 100.000 de euro, bani europeni.
reporter: Paul Greavu
operator: Alexandru Brînzaru