Odată la cinci ani, pentru cei aproximativ 67.000 de musulmani din România, se alege un nou lider religios. Muftiul este învestit de un Consiliu Sinodal - aşa-numitul Şura-i Islam -, a cărui componenţă se stabileşte prin vot secret. Participă toţi cei 56 de imami din ţară. Vor fi desemnaţi 15 dintre ei, cei care întrunesc cele mai multe sufragii.
Gemal Elmi, imam în municipiul Medgidia: "Prima alegere a fost în 1992 şi, de atuncea, de câte ori suntem invitaţi, participăm la alegeri."
Elvis Apas, imam în comuna Lumina: "Din punct de vedere religios, e foarte important. Eu, ca imam, am mers şi merg în continuare pe principiile Islamului şi, în continuare, o să mergem la fel."
Planurile candidaţilor
Reuniunea tuturor slujitorilor Cultului Musulman din România are o profundă încărcătură religioasă, însă şi o dimensiune electorală.
Cei 15 imami care vor intra în Consiliul Sinodal îl vor alege, săptămâna viitoare, pe viitorul muftiu. Pentru această funcţie s-au înscris doi candidaţi, cu promisiuni şi cu viziuni în multe puncte diferite. Principalul subiect al dezbaterii este reglementarea activităţii fundaţiilor şi asociaţiilor religioase deschise în afara şi fără avizul Muftiatului.
Iusuf Muurat, muftiul Muftiatului Cultului Musulman din România, candidat la funcţia de muftiu: "Voi încerca să păstrez acest echilibru şi nu voi permite ca alte entităţi juridice sau persoane fizice să vorbească în numele comunităţii musulmanilor din România şi să submineze instituţia Cultului Musulman, care este singura instituţie care îi reprezintă pe musulmanii din ţara noastră."
Nurla Ozghin, imam Cumpăna, candidat la funcţia de muftiu: "Nu există un cadru legal, în momentul de faţă, prin care să obligi aceste asociaţii şi fundaţii să ia avizul respectiv."
Alături de cei 15 imami aleşi în componenţa Consiliului Sinodal vor mai intra nouă membri de drept: patru reprezentanţi ai etnicilor tătări, patru ai etnicilor turci, plus directorul Colegiului Naţional "Kemal Ataturk" din Medgidia.
reporter: Adrian Herţa
operator: Cătălin Vârban