Acesta are deja o livadă cu 200 de pomi, din 20 de soiuri de mere şi pere româneşti. Bărbatul se află însă în continuare în căutarea soiurilor pe cale de dispariţie.
Astfel este mărul din soiul "Cormoş", care creşte în livada lui Pavel Oltean de 70 de ani. Acesta are însă origini mult mai vechi.
"L-am adus aici pădureţ, sălbatic. L-am pus toamna şi primăvara un vecin l-a altoit. Şi de atunci fac mere, câte 20-30 de mere pe unul", spune Pavel Oltean.
Acest soi, ca de altfel toate cele tradiţionale româneşti, sunt rezistente la boli.
"Sunt mai sănătoase, în sensul că sunt mai puţin stropite, poţi să obţii mere biologice, cum se spune acuma, modern, de pe aceste soiuri, pentru că un măr de tipul acesta nu trebuie stropit chimic", precizează Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou.
Mărul "Cormoş" a fost altoit în livada din Grădina Botanică din Jibou, alături de ceilalţi meri şi peri autohtoni.
"Formarea coroanei o să îmi dureze în jur de 3 ani. Deja în al treilea an, o să am câteva fructe. Dar deja din anul patru, intră pe rod", explică inginerul Iosif Soos.
Pentru ca merii autohtoni să nu se piardă în timp, cercetătorul are nevoie de 100.000 de euro, pentru a studia identitatea genetică a soiurilor.
"E nevoie pentru acea identificare genetică de aparatură, specialişti avem, deci avem oameni care pot să facă lucrul acesta, de anumite substanţe. Un pic de finanţare ne trebuie şi ne-ar prinde bine, dar încercăm, deocamdată mergem pe picioarele proprii", explică Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou.
"Am avut o vizită a comisarului european Cioloş, care a fost foarte impresionat de ce a văzut şi a spus că o să ne susţină. Când? Nu ştim", spune Felician Mateyas, director economic la Grădina Botanică din Jibou.
Cercetătorul sălăjean vrea să extindă proiectul şi pe alte specii de pomi fructiferi din Transilvania.