În limbajul popular, porcul Mangalița mai este cunoscut şi ca porcul-somon. Românii au renunțat la el de zeci de ani şi asta din cauza costurilor mari de întreținere. La Turda, însă, o mână de cercetători se luptă să păstreze această rasă în formă pură.
"Prin conservare, noi menţinem această rasă autohtonă, care este o rasă perfecţionată pentru grăsime şi are un punct forte pentru consumul de grăsime. Are un punct forte, pentru că această rasă are un procent de colesterol mai redus decât toate rasele din lume", a explicat Alexandru Nagy, cercetător la Staţiunea de Cercetare Agricolă Turda.
"Este, din păcate, pe cale de dispariţie. La Turda, în judeţul Cluj, printre alte lucruri foarte bune pe care le fac ei acolo, au reuşit să conserve o bază genetică şi este baza genetică pentru România pentru soiul Mangaliţa", spune Iuliu Suătean, şef serviciu la Direcţia Agricolă Cluj.
Nutriţioniştii susţin însă că beneficiile sunt uşor exagerate de crescători.
"Totul începe de la un procent mai favorabil de grăsimi mononesaturate, care sunt considerate bune pentru sănătate, însă în spatele acestui procent favorabil se ascunde o cantitate globală mai mare de grăsimi şi un procent mai mare de grăsimi saturate. Colesterolul este doar minimal mai scăzut", susţine nutriţionistul Liviu Deac.
Clienţii preferă carnea de Mangaliţa, deşi preţul ei este dublu faţă de cel al cărnii de porc alb, cel mai des întâlnit în fermele din ţara noastră.
"În ultimul timp, avem o afluenţă foarte ridicată de clienţi, crescători, auzind şi din alte surse datorită cărnii de mare calitate, şi-au deschis ochii şi au început să cumpere astfel de animale", mai spune Alexandru Nagy.
Creşterea Mangaliţei are însă şi dezavantaje. Un exemplar ajunge la 130 de kg într-un an şi jumătate, mult mai târziu decât celelalte rase.
Fermierii din Ungaria au intuit repede potenţialul rasei şi acum sunt principalii exportatori de jambon în Europa occidentală, Japonia şi Statele Unite, unde vând kilogramul de carne cu preţuri de la 80 de euro în sus.