Un grup format din arhitecţi, restauratori, arheologi şi artişti şi-a propus să teleporteze într-un univers spectaculos lumea tradiţională a satelor autenţice de la noi din ţară. Aşa se face că patru case tradiţionale şi zece corturi ţărăneşti au fost reconstituite prin tehnicile pe care le foloseau strămoşii noştri.
"În procesul de relocare să producem un mecanism prin care să demonstrăm cam care sunt tehnicile şi practicile tradiţionale legate de arhitectura de lemn. Scopul a fost de a face o paranteză între o lume care dispare şi o lume veche, care apare", a spus Ovidiu Daneş - organizator.
La acest proiect organizatorii au lucrat patru ani, timp în care au trasformat locul într-un adevărat şantier, dar şi într-o tabără de cercetare.
"Vin studenţi români şi din străinătate care pe perioada verii îşi fac practica aici participând la construcţia locului", a declarat Paul Breazu - organizator.
Toate materialele folosite în reconstituirea locuinţelor au fost rodul muncii unor artişti care lucrau la faţa locului: dulgheri, împletitori de nuiele, meşteri de cărămizi din pământ sau clopotari.
"Lucrăm cu designeri şi meşteri din toată ţara şi încercăm să redăm cumva utilitatea meşteşugului. să nu mai însemne doar artizanat, de pus pe pereţi, ci pur şi simplu, să redăm asa cum era mai de mult în viaţa satului, meşterul era utilitar", povesteşte Marlene Stanciu - coordonatorul meşterilor.
Unul dintre cei mai apreciaţi meşteri a fost un clopotar care face talăngi pentru vaci, oi sau cai, fiecare cu suntetul specific, toate făcute manual.
Fiecare seară de festival s-a încheiat tot cu mixuri între nou şi vechi: muzica de fanfară, muzica populară, tradiţională a fuzionat cu cea electronică, experimentală şi de jazz.