Victor Drăghici este unul din puţinii localnici din satul Grid care mai creşte bivoliţe. Are în grajd 20 de animale, pe care le-a moştenit de la tatăl său şi chiar dacă nu are de câştigat de pe urma lor, continuă să le îngrijească.
" Ne ajută în gospodărie, laptele de bivol îl vindem mai bine ca alptele de vacă. cum epreţul? îl vindem la cetăţeni în sat, mai facem şi produse derivate, telemea, smântănă, brânză ", a spus Victor Drăghici, crescător bivoliţe.
Dacă în satul Grid în anii 90 erau în jur de 500 de bivoliţe, acum mai sunt câteva zeci. Oamenii au renunţat pentru că statul nu îi încurajează să crească aceste animale.
În judeţul Braşov, în ultimii 20 de ani numărul bivoliţelor a scăzut semnificativ de la 9.000 până la aproape 1.700 . Principalul motiv este lipsa pieţei de desfacere a acestor produse.
"În judeţul nostru există un singur procesator de lapte de bivoliţă, la Rupea, dar care ferma proprie. Ei colectează laptele propriu, dar nu colectează lapte din celelalte localităţi, unde există efectiv", a precizat Mihai Gero consilier Direcţia pentru agricutlură şi dezvoltare rurală Braşov.
Spre deosebire de laptele de vacă, cel de bivoliţă este unul superior.
Laptele este greu de găsit în pieţe, pentru ca sătenii nu mai cheltuie bani ca să meargă să îl vândă la oraş.
Sunt însă şi comercianţi care amestecă laptele cu cel de vacă şi îl vând ca fiind de bivol. Cumpărătorul nu ştie cum să facă diferenţa.
Un litru de lapte de bivoliţă se vinde în satele din zona Făgăraşului cu 4 lei, iar un kilogram de telemea de bivoliţă cu 15 lei. In hypermarket preţul unui kilogram de brânza este de trei ori mai mare.