Castelul Peleş, leagănul dinastiei regale

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În 1873 a adus arhitecți din Germania și Austria şi numai amenajarea terenului a durat doi ani.

"Să se ridice acest castel și sa fie terminat pentru a putea fi leaganul dinastiei mele, al dinastiei naționale", declara emoționat Carol I la 10 august 1875, când au început lucrările. Împreună cu soția sa, Regina Elisabeta, cu mistria în mână, au aşezat tencuiala la piatra de temelie după cele trei tradiționale lovituri de ciocan.

Când a pus piatra de temelie, Carol I a îngropat aici câteva zeci de monede de aur. De fapt primele monede româneşti, cu chipul său. Mai târziu, în 1914, când castelul a fost finalizat în totalitate, s-a tras linie: 16 milioane de lei, de aur, au fost cheltuiţi ca acest domeniu să fie construit.

Toți acești bani au fost investiți de-a lungul timpului din visteria personala a lui Carol I, care și-a vândut în acest sens o alta proprietate din Germania. Costisitoare au fost și dotarile castelului.

Castelul avea dotări foarte moderne pt epoca în care a fost construit. Spre exemplu, plafonul de sticlă de aici, din holul de onoare este mobil şi poate fi acţionat electric. În 1883 castelul devine primul cu o centrală proprie de încălzire, iar mai târziu, la 1.900 aici în castel este instalat un sistem centralizat de aspiraţie a prafului, dar şi un lift electric.

"Regele Carol I aducea cu el la Sinaia toatã eticheta curţii regale şi de asemenea preocupãrile politice şi diplomatice. Au fost în vizitã oficialã la Castelul Peleş , Regii Oscar al 2 lea si Gustav al 5 lea al Suediei, printul de Walles,viitorul rege Eduard al 7 lea al Marii Britanii, Regina regentã Ema a Ţãrilor de Jos. , Împãratul Franz Jozesf I al Austro-Ungariei, moştenitorul tronului Austro-Ungar, arhiducele Franz Ferdinand. În timpul vizitei împãratului Franz Jozesf I, la Castelul Peleş s-a semnat tratatul bilateral între România şi Austro-Ungaria", Mircea Hortopan - directorul de patrimoniu al Muzeului Peleș. 

Așadar, în timp, domeniul regal de la Sinia a devenit un edificiu important pentru istoria țării. Mai ales ca aici a fost construit și cel de-al doilea castel, Pelișorul, care a fost reședința principilor moștenitori.

Castelul Pelişor este ceva mai mic. Are 99 de încăperi, faţî de 160, cât are castelul Peleş. Casa a fost decorată, astfel încât sa fie o reşedinţă princiară. Decoraţiunile din interior sunt ideile şi creaţiile Reginei Maria.

Castelul Peleș a rămas reședința a familiei regale până în 1948, când a fost confiscat de regimul comunist. 5 ani mai târziu edificiul a devenit muzeu. În timpul perioadei comuniste, Nicolae Ceaușescu a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula în anii 1980 spunea că soții Ceaușescu ar fi dorit să-și stabilească o reședință de protocol la Peleș. Cunoscându-se faptul că aceștia aveau mania de a ordona tot felul de demolări și schimbări, muzeografii i-au speriat spunându-le că în interiorul Castelului este o ciupercă ce atacă elementele din lemn și este foarte dăunătoare omului. În fapt, adevărul este că o ciupercă atacase grinzile clădirii din cauza umezelii și a neaerisirii. Din acest motiv au demarat lucrările de restaurare, fiind înlocuită structura de rezistență din holul de onoare și din sufrageria de la parter. Prudenți, soții Ceaușescu au petrecut o singură noapte la Castel, dormind în Foișor. După Revoluţie, în 1990, castelul a fost deschis pentru publicul larg. Abia în 2007 Peleşul a intrat din nou în proprietatea familiei regale.

Un an mai târziu regina Ana vine pentru prima oară într-o vizită oficială în casa moştenită de soțului ei.

"Ea a fost prezentă în anii 2008 şi 2009 la evenimentele importante pe care casa regală a României le-a organizat aici. Întâi întoarcearea solemna a Majestăţii Sale, Regelui Mihai I în 2008, apoi nunta de diamant a cuplului regal, în acelaşi an, 2008, şi ulterior în 2009, jubileul principesei moştenitoare Margareta", Mircea Hortopan - directorul de patrimoniu al muzeului Peleș.

Peleşul rămâne şi azi un obiectiv de referinţă. Sălile unde au fost semnate cele mai importante documente din istoria țării sunt vizitate de sute de mii de turiști, în fiecare an. Acum, castelul va îmbrăca haine de doliu, pentru funeraliile reginei Ana. Steagul a fost coborât în bernă și va rămâne așa timp de 40 de zile.

Reporter: Mirela Palcu 
Operator: Lucian Păculea