Editorial Trebuie să îi readucem pe copii la școală, dar soluția nu este să facem lucrurile ca până acum
„Un copil, un profesor, o carte, un creion pot schimba lumea”. Aceste cuvinte ale câştigătoarei Premiului Nobel pentru Pace Malala Yousafzai sunt mai adevărate ca oricând. Oferind fetelor şi băieţilor din lumea întreagă o educaţie de calitate, vom putea construi o lume mai sustenabilă, mai egală şi mai paşnică.
Închiderea şcolilor la nivel mondial ca răspuns la pandemia de COVID-19 a provocat întreruperi fără precedent în educaţia copiilor, fiind afectaţi peste un miliard de elevi.
Cei care s-au întors la şcoală se confruntă cu noi provocări – purtarea măştilor, distanțare fizică, lipsa accesului la instalaţii sanitare pentru spălarea mâinilor şi frica de a nu se îmbolnăvi. Având în vedere accentuarea decalajului digital, majoritatea dintre ei nu au avut posibilitatea să înveţe de acasă în ultimele luni. Prin urmare, au rămas în urmă, revenirea pe băncile şcolii fiind astfel cu atât mai derutantă pentru ei și profesorii lor.
Însă, din multe puncte de vedere, ei se numără printre cei norocoşi. Noile provocări cu care se confruntă nu se compară nici pe departe cu impactul catastrofic pe termen lung al lipsei accesului la educaţie, mai ales în ţările cele mai sărace ori în cele afectate de conflicte sau crize.
Ştim din experienţa crizelor precedente că, cu cât timpul petrecut de copii departe de şcoală este mai lung, cu atât şansele ca ei să își reia educația sunt mai mici. Ştim şi faptul că, atunci când nu merg la şcoală, copiii sunt expuşi unui risc crescut de violenţă, abuz şi exploatare. Fetele se confruntă şi cu riscul căsătoriilor şi sarcinilor timpurii. Acum, în contextul COVID-19 şi în condiţiile suspendării anumitor servicii esenţiale de sănătate, nutriţie, imunizare şi protecţie a copilului, copiii sunt expuşi şi subnutriţiei, maladiilor, problemelor de sănătate mintală şi abuzului.
În aceste condiţii atât de vitrege, oare putem ieşi învingători în lupta pentru educaţia copiilor noştri? Răspunsul este clar un „da”. Dar pentru aceasta, ca nişte elevi model, va trebui să fim şi mai sârguincioşi pentru a obţine rezultatele dorite.
În răspunsul la pandemia globală, Uniunea Europeană şi statele sale membre – Echipa Europa – au demonstrat întreaga forţă pe care o dobândim când lucrăm împreună pentru rezultate mai bune. Având în vedere rezultatele pe care le-am obţinut până acum prin intermediul parteneriatelor noastre, împreună, UE şi UNICEF pot asigura rezultate durabile în sfera educaţiei la nivel mondial.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Există câţiva paşi concreţi pe care îi putem urma pentru a proteja viitorul copiilor, pași care se bazează pe activitatea actuală, dar care merg în direcţii noi, inovatoare.
Aceştia includ realizarea unor investiţii prompte, astfel încât copiii cei mai vulnerabili să îşi poată relua studiile. De asemenea, vizează asigurarea că şcolile acestora sunt sigure şi că profesorii pot răspunde nevoilor pe care le au. Totodată, presupun restructurarea sistemelor de învăţământ, astfel încât copiii să deţină la terminarea şcolii competenţe demne de secolul XXI, precum competenţe digitale şi educaţie antreprenorială, fiind astfel pregătiţi pentru lumea ce îi aşteaptă.
Am fost recent martorii unor schimbări impresionante, numeroase guverne realizând cursurile prin intermediul platformelor online, al televiziunii, al posturilor de radio şi al telefoanelor mobile.
De exemplu, în Somalia, lecţiile înregistrate offline sunt încărcate pe tablete alimentate cu energie solară şi puse la dispoziţia copiilor. În Kîrgîzstan, copiii au acces la învăţământul la distanţă prin platforme online, trei canale TV naţionale şi două aplicaţii mobile gratuite. În Vietnam, anumite teste şi module au fost scoase din programa şcolară, în timp ce altele au fost amânate pentru următorul an şcolar pentru a permite elevilor să recupereze lecţiile pierdute pe parcursul anului următor şi pentru a reduce presiunea academică şi stresul psihosocial.
Aşadar, încep să răsară vlăstarele redresării. În acest moment, trebuie să le ajutăm să crească. Acum este momentul să regândim sistemele de învăţământ, să adoptăm tehnologii, să înlăturăm barierele şi să oferim tuturor copiilor acces egal la sisteme de educaţie moderne.
Aceasta trebuie să includă şi eliminarea discrepanţelor din domeniul educaţiei online. Trebuie să adoptăm învăţământul online şi să investim în potenţialul acestuia, nu doar pentru competenţele de bază, precum cititul şi matematica, ci şi pentru competenţele digitale, antreprenoriale şi profesionale, astfel încât tinerii să poată alătura forței de muncă.
Mai presus de toate, sistemele de învăţământ trebuie ferite de tăieri bugetare în contextul crizei economice globale. Educaţia trebuie privită ca făcând parte din planul de relansare după COVID-19: în loc să se ia fonduri de la educaţie, trebuie intensificate investiţiile în vederea consolidării sistemelor de învăţământ. Educaţia joacă un rol esenţial în dezvoltarea umană, argument ce stă la baza tuturor investiţiilor UE din domeniul cooperării internaţionale, reflectându-se şi în planurile de finanţare a dezvoltării UE din perioada următoare. Necesitatea de a reconstrui mai bine apare nu doar în cazul educaţiei, ci şi în orice alt sector.
Amploarea acestei crize necesită un răspuns global coordonat; UE şi UNICEF intenţionează să fie în prima linie a acestui răspuns. Comunitatea din domeniul educaţiei trebuie să stabilească împreună un plan global de acţiune care să deschidă calea spre o educaţie echitabilă şi de calitate pentru toţi.
Avem şansa unică de a ieşi din această criză unică cu o nouă viziune, eliminând inegalităţile prin intermediul unor sisteme sociale mai sustenabile.
Iniţierea acestui amplu demers presupune conştientizarea faptului că soluţia nu este continuarea aceloraşi practici. Dacă învăţăm acum lecţiile potrivite, putem regândi şi oferi nişte sisteme de educaţie mai eficiente actualei generaţii şi celei viitoare.
