De ce ne-am învățat să nu mai credem? De ce filosofia noului plan al modernizării României nu are de-a face cu niciun alt plan din trecut? John F. Kennedy, cel mai iubit președinte american din istorie, obișnuia să spună: „Avem nevoie de oameni care să imagineze și să creeze lucruri care nu există!”
După 30 de ani de guvernări eșuate, de lupte politice interminabile, de coaliții desfăcute înainte de termen, de trădări, de dezamăgiri iremediabile, nimeni nu își imagina că se mai poate întâmpla ceva și mai rău. Ceva care nu poate fi anticipat și controlat.
Inevitabilul s-a produs: pandemia de coronavirus a resetat practic tot ce gândeam înainte în termeni de proiecte, de investiții, de prognoze și model economic și investițional în care vedeam viitorul economico-politic al țării.
Este primul mare eveniment negativ cu cea mai generoasă fereastră de oportunitate nu doar după aderarea țării la UE, la 1 ianuarie 2007, dar cred că putem spune că este singurul la care România a trăit alături de UE și agonia, și va lua parte sigur la reclădire și prosperitate. Criza economică din 2008 a resetat economiile europene într-un format clasic de criză financiară și ulterior economică dar statele nu au învățat mare lucru din aceasta.
În termeni de mari proiecte de solidaritate și de reconstrucție, nu a existat un mare consens european, iar în România, alegerile în cascadă și „vascularizarea” politică a anilor 2009-2012 a făcut imposibil orice mare proiect politic și de dezvoltare.
Suntem astăzi în alt timp istoric.
România va primi o sumă pe care niciodată nu a sperat-o și nu a avut-o nici măcar ca proiecție de imaginație: peste 70 de miliarde de euro la dispoziție în următorii ani, sume care includ deopotrivă fondurile alocate din bugetul comunitar pentru exercițiul financiar 2021-2027 (aproape 40 de miliarde de euro), dar și cele din planul european de relansare și reconstrucție (peste 30 de miliarde de euro, granturi nerambursabile și împrumuturi cu dobânzi reduse).
La aceste sume se adaugă fondurile pentru investiții care sunt incluse în bugetul de stat an de an, împrumuturile prin diverse instituții financiar bancare (BEI, BERD, BM, FMI) și, foarte important, o creștere economică pe care o prognozează toate organismele internaționale, ce va asigura o majorare de circa 5% a economiei pe an în următorii ani. Deci putem spera ca în 10 ani, România să adauge încă 50% la PIB-ul său!
Planul „Marshall” pentru România - Planul Național De Investiții Și Relansare Economică al PNL și al Guvernului Orban vine să ofere foaia de parcurs, masterplanul următorului deceniu.
Noua filosofie vizează o schimbare economică fără precedent care presupune o recalibrare istorică pe investiții, pe stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității pe companiile românești, pe domenii strategice ale infrastructurii publice, pe transformare digitală a economiei și administrației publice, pe pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică, pe o economie durabilă.
Schimbarea paradigmei economice, în care economia bazată pe consum e înlocuită de un model de creștere economică adaptat celor europene, se bazează pe un factor nemaiîntâlnit până acum: acceptarea covârșitoare de către societate, lideri, comunități locale a realității că traversăm cel mai bun moment posibil istoric în care putem schimba țara odată cu societatea și cu întreaga comunitate europeană!
Planul nostru este unul fără precedent, vast, complex, cu paliere multiple, unde am inclus domeniile strategice și ne-am bazat viziunea pe vulnerabilitățile pe care le avem astăzi ca stat. Ce nu funcționează astăzi sau nu există trebuie refăcut din temelii!
Planul „Marshall” al PNL vizează 20 de mari domenii cu subdomenii și măsuri, programe și proiecte dedicate. De la repornirea întreprinderilor până la mediu, sănătate, educație, infrastructură mare, agricultură și dezvoltare rurală, digitalizare, relocare de investiții noi, protecție socială, energie, transport, sport, toată România de mâine este în acest plan.
Prin crearea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale pentru Dezvoltare pentru investiții și finanțare de proiecte strategice, statul va asuma instituțional și va garanta practic sursele de finanțare ale acestora.
Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice, conexiunea cu rețelele de transport pan-europene și drumuri expres cu investiții de peste 35 de miliarde de euro, reabilitarea căilor ferate cu peste 3000 Km cu costuri de 18 miliarde de euro, infuzia de capital în proiectele navale și aeroportuare de peste 7 miliarde de euro, toate acestea vor transforma România în cel mai atractiv spațiu de investiții pentru Estul Europei și granița cu spațiul ex-sovietic.
Cele trei spitale regionale care vor adăuga investiții de peste 1,5 miliarde de euro vor fi cea mai vastă rețea de servicii integrate de sănătate din Estul Europei. Modernizarea sau construirea a 25 de spitale județene, 110 spitale orășenești și 1450 de centre în mediul rural vor acoperi toate zonele României, fiind un impuls pentru a readuce românii în locurile de unde au migrat.
Reabilitarea a aproape 3000 de școli, construirea a 180 de grădinițe noi, 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești vor regenera complet șansele educației de calitate și vor stopa abandonul școlar.
Dezvoltarea locală e motorul dezvoltării economice a României. De aceea, vom finanța 750 de proiecte de canalizare și apă, racordarea la rețeaua de gaze a 70% dintre locuințele din România și modernizarea a 20.000 de km de drumuri locale și 7000 km de drumuri județene.
Acestea vor conecta ca un arbore toată țara, creând beneficii imense pentru conectivitate, mobilitate, vor facilita atragerea de investiții și urbanizarea unor întregi zone rămase în urmă. 10.000 de unităţi locative pentru specialişti şi 5.000 unităţi locative pentru tineri, destinate închirierii vor face și mai atractive localitățile noastre.
Reabilitarea termică a 45.000 de clădiri și a 300 de imobile cu risc seismic, modernizarea rețelei de termoficare în 15 unități administrativ teritoriale se vor adăuga planului PNL și al Guvernului Orban. Mai mult, alocarea a peste 2 miliarde de lei pentru reabilitarea monumentelor istorice, de patrimoniu cultural și de sedii administrative va schimba fața comunităților noastre.
Irigațiile, marea suferință a României, vor constitui o prioritate fără de care modernizarea agriculturii, dezvoltarea spațiului rural și creșterea productivității exploatațiilor agricole nu vor se vor putea transforma în realitate. Astfel, până în 2030, 5 miliarde de euro vor finanța reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigații prin construirea canalului Siret-Bărăgan, amenajări de combatere eroziunii solului etc.
În domeniul mediului, „planul Marshall al PNL” va continua campania de schimbare a parcului auto și a programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea mijloacelor de transport urban și inter-județene. Vom finanța programe pentru ca majoritatea clădirilor publice, edilitare și civile din România să fie eficiente din punct de vedere energetic.
Împădurirea terenurilor va fi o prioritate fundamentală a administrației de mediu și vom extinde programele și ariile.
În fine, sportul va beneficia de o finanțare record. Infrastructura sportivă și sportul de performanță vor fi susținute și ajutate astfel încât ele să fie nu doar un domeniu de investiții, ci o piesă esențială dintr-un angrenaj care să implice comunitățile locale, educația, să contribuie la popularizarea sportului și la creșterea accesului românilor la bazele sportive.
Astfel, vom construi în următorii 10 ani, 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 locuri, 8 bazine olimpice și 5 patinoare artificiale pentru competiții. Vom investi în 5 săli polivalente cu o capacitate cuprinsă între 5000 și 16.000 de locuri și vom realiza 250 de săli de sport 45 de bazine și 400 de bazine pentru sportul de masă. Vom investi în 10 centre sportive pentru sporturi olimpice cu școală, internat, cantină, centru medical etc.
Niciodată o administrație românească nu a mai avut un asemenea masterplan pentru 10 ani.
Niciodată o administrație românească, nici înainte de aderarea la UE și nici după, nu a mai avut o asemenea fereastră de oportunitate, nu a mai avut în față o finanțare de peste 70 de miliarde de euro (doar din fonduri UE! În următorii 7 ani), nu a mai avut o asemenea deschidere la Bruxelles și nici președinte în funcție cu 66% din voturi, guvern central, perspectiva de a avea majoritate parlamentară confortabilă și administrație locală dominantă după alegerile locale și generale. Când toate acestea sunt îndeplinite, acest plan Marshall al PNL devine o realitate de 100 de miliarde de euro în 10 ani pentru o dezvoltare istorică a națiunii!
