Parlamentul se pregătește să modifice, din condei, decizia Curții Constituționale
Mulți s-au temut, așteptând ca judecătorii CCR să decidă în privința abuzului în serviciu, că mii de dosare ale DNA vor rămâne în aer și că politicienii și funcționarii publici care și-au îndeplinit defectuos atribuțiile nu vor mai da socoteală. Imediat după anunțarea deciziei CCR, unii - oameni politici și, deopotrivă, jurnaliști - s-au grăbit să vorbească despre „minciuni” și despre „tragedia națională” pe care ar fi prorocit-o fără justificare „cavalerii apocalipsei”, arătând că dosarele DNA merg mai departe și că, de acum încolo, doar se pune frână abuzurilor procurorilor.
Din păcate, însă, lucrurile nu stau tocmai așa. Pericolul nu a trecut de tot, iar politicienii interesați de „îndulcirea” luptei anticorupție se repliază. Primul pas: mutarea întregii discuții despre abuzul în serviciu în Parlament. Al doilea pas: redefinirea convenabilă a infracțiunii, cel mai probabil cu ignorarea totală a poziției CCR, care a lăsat abuzul în serviciu în Codul Penal și doar a oferit o cheie mai precisă de citire a acestuia.
Mobilizarea, sunată de Udrea și Băsescu
La doar câteva ore de la decizia Curții Constituționale, au apărut primele voci publice care să ceară implicarea Parlamentului în „clarificarea” abuzului în serviciu.
Deloc întâmplător, una din voci a fost a Elenei Udrea, ea însăși acuzată de abuz în serviciu (pe lângă luarea de mită) în dosarul „Gala Bute”, respectiv de complicitate la abuz în serviciu în dosarul legat de creditul luat de la BRD. A doua voce, iarăși deloc întâmplător, a fost a ex-președintelui Traian Băsescu, un susținător fervent al mai sus-menționatului fost ministru și un critic tot mai vehement al DNA și al Laurei Codruța Kovesi.
„Acum este treaba Parlamentului să corecteze în legislația penală textul abuzului în serviciu. Parlamentul nu poate să aștepte să fie scoase castanele din foc, aruncate chiar de către parlamentari, cu mâna Curții Constituționale” a scris Udrea, ieri, pe Facebook. Azi, a continuat pledoaria, susținând că în cazul său nu poate fi vorba decât de achitare.
La rândul său, Băsescu a mers și mai departe arătând concret cum trebuie Parlamentul să reformuleze articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu: „Acum este rândul Parlamentului să introducă în articolul 297 tot conţinutul articolului 19 din Convenţie (Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei - n.r.) care dă triada abuzului în serviciu, adică, să fie cu intenţie, prin încălcarea legii şi prin obţinere de foloase necuvenite”. Mai departe, azi, pe Facebook, fostul președinte a îngroșat și mai mult tușele neadevărului: „Nu fiți furioși pe democrație! CCR a constatat neconstituționalitatea sintagmei "defectuos" din articolul 297 a Noului Cod Penal și a cerut înlocuirea acesteia cu formularea "prin încălcarea legii"”.
Nimic mai fals! După cum reiese din declarațiile la cald ale judecătorului CCR Petre Lăzăroiu, dar și din minuta Curții Constituționale (dată publicității încă de ieri), Curtea nu cere nicio înlocuire. Și nici nu spune că sintagma „îndeplinește în mod defectuos” ar fi neconstituțională. Spune doar că aceasta este constituțională în măsura în care prin ea se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”. Cu alte cuvinte, decizia CCR este strict de interpretare a formulării din Codul Penal, fără a se impune vreo intervenție a Parlamentului în sensul redefinirii infracțiunii de abuz în serviciu. Repet, strict de interpretare! Magistrații - procurori și judecători - vor folosi de acum înainte această cheie de „traducere” a textului de lege și atât, fără să se schimbe vreo virgulă din articolul în discuție!
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Confuzia, deloc întămplătoare și deloc nevinovată, între „se interpretează așa” și „se înlocuiește cu”, este întreținută și de unele posturi tv și publicații print ori online, tocmai pentru a alimenta ideea că se impune intervenția Parlamentului.
Precedentul, creat acum doi ani
Oricare cetățean cu minime cunoștințe despre funcționarea statului se poate întreba, pe bună dreptate: cum ar putea Legislativul să se implice în redefinirea abuzului în serviciu, deși decizia CCR nu presupune acest lucru? Ei bine, nu ar fi prima dată când s-ar întâmpla ca Parlamentul să ignore o hotărâre a Curții și să-și aroge un drept necuvenit. A mai făcut acest lucru în privința interdicției ca incompatibilii să ocupe vreo funcție publică timp de trei ani.
Concret. În 2013, Curtea Constituțională a fost solicitată de Consiliul Superior al Magistraturii să medieze conflictul instituțional dintre autoritatea legiuitoare și autoritatea judecătorească generat de nerespectarea de către Senat a unei decizii a Curții Supreme. Despre ce era vorba? Senatorul PNL Akos-Daniel Mora fusese găsit, definitiv, în incompatibilitate, „detaliu” care ar fi trebuit să-l coste mandatul, dar Senatul a refuzat să discute revocarea.
Curtea Constituțională a hotărât atunci (decizia nr. 460/2013) că Parlamentul trebuie să clarifice art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice. Mai mult de atât, magistrații CCR au oferit Legislativului și indicii despre cum ar fi trebuit făcută clarificarea (interdicția să se aplice pentru orice funcție publică, nu doar pentru cea de la momentul intrării în incompatibilitate).
Ei bine, aleșii nu s-au grăbit să pună în practică solicitarea Curții. Prin urmare, la luni bune distanță, văzând că Parlamentul nu a clarificat textul de lege, CCR a fost nevoită, sesizată fiind într-o altă speță, să vină cu o nouă decizie (nr. 418/2014) prin care spune clar cum se interpretează articolul sus-menționat.
Credeți că s-au oprit aici aleșii? Nici pomeneală! La aproape un an de la ultima decizie a CCR, au depus mai multe proiecte de modificare a art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 în sens total opus hotărârii Curții! Deși au fost avizate negativ de Consiliul Legislativ tocmai pentru că ar introduce în lege prevederi contrare „înțelesului constituțional” stabilit de CCR, propunerile legislative sunt bine mersi în Parlament, la Cameră decizională, după ce au trecut tacit de prima Cameră. Așteaptă, probabil, momentul oportun de adoptare.
Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook
