Senatul, cameră decizională a Parlamentului, a adoptat marți, 19 aprilie, legea 212/2022 prin care a fost ratificat Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro pentru R. Moldova, semnat la Chișinău, la 11 februarie 2022, de Premierii Nicolae Ciucă și Natalia Gavriliță. Odată cu promulgarea de către Președintele Iohannis și publicarea în Monitorul Oficial, această sumă va putea fi accesată.
În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru Apărare, ordine publică și securitate națională din Senat, sunt oficialul român care a întreprins ultima vizită (14 – 15 aprilie) la Chișinău înainte de adoptarea acestei legi. Am avut întrevederi cu Președintele Maia Sandu, ministrul de Interne, Ana Revenco, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și președintele Comisiei de Securitate națională, apărare și ordine publică din Parlament, Lilian Carp. În toate discuțiile pe care le-am avut cu decidenții de rang înalt, s-a întărit importanța ratificării acestui acord având în vedere situația extrem de complicată în care se află R. Moldova ca urmare a fluxului uriaș de migranți ucraineni și a efectelor profund nocive pe care războiul le are asupra economiei de pe malul estic al Prutului. Din această perspectivă, salut celeritatea cu care Parlamentul (deopotrivă Camera Deputaților și Senatul) au ratificat acordul inițiat de Prim-miniștrii Ciucă și Gavriliță.
Merită spus că sprijinul de la București nu se oprește aici. La Conferința internațională privind crearea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, care a avut loc pe 5 aprilie 2022 la Berlin, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că Guvernul României oferă un pachet de asistență financiară nerambursabilă în beneficiul țării noastre surori, în valoare de alte 10 milioane de euro. De notat că sprijinul total pentru R. Moldova, promis de participanții la Conferința Internațională, se ridică la 659,5 milioane de euro sub formă de împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară. Totodată, au fost promiși 71,3 milioane de euro ca ajutor umanitar.
România se va implica activ ca acești bani să vină cât mai repede pentru că știm că situația e complicată. La nivelul Parlamentului, înțelegem foarte bine că R. Moldova nu are nevoie de o colecție de gânduri bune și de mângâieri pe creștet, ci de susținere efectivă mai ales având în vedere impactul economic devastator pe care războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina îl are asupra țării surori.
Un alt angajament pe care l-am reiterat la Chișinău a fost cel legat despre necesitatea ca strategia privind independența energetică a României să fie o umbrelă care să acopere și R. Moldova. Cred că este cât se poate de firesc ca, dacă reușim să ne obținem independența energetică față de Federația Rusă, să putem extinde acest deziderat și pe malul estic al Prutului. Concret, eu sper că se vor întâmpla două lucruri: 1) Pe gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău, livrările de gaz vor crește semnificativ în acest an; 2) Salutăm sincronizarea rețelei de electricitate a R. Moldova la sistemul european de alimentare ENTSO-E (Continental Europe Power System ENTSO-E) 16 aprilie 2022.
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, cred că energia electrică va veni din România.
Evident, punctul focal al discuțiilor avute la Chișinău a fost sprijinul pe care România îl acordă pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. În opinia mea, nu există niciun motiv pentru care să asistăm la o decuplare între cererea de aderare a Ucrainei și cea a R. Moldova. Dacă Ucraina va primi avizul favorabil, este obligatoriu ca același lucru să se întâmple și cu R. Moldova. Mai mult, pentru felul în care R. Moldova a gestionat criza migranților și s-a comportat ca un partener de încredere al UE, nu este permis să existe o altă soluție decât cea favorabilă. O integrare a R. Moldova în UE este posibilă mai ușor decât a unei țări mari ca Ucraina, fie și pentru faptul că deja o treime dintre cetățenii acestui stat sunt și cetățeni europeni, pentru că au dobândit și cetățenia română.
Din discuțiile pe care le-am avut la București cu reprezentanți ai Parlamentului Franței, țară care deține Președinția rotativă a Uniunii Europene, sunt optimistă că nu va exista o decuplare a R. Moldova de Ucraina. Din această perspectivă, trebuie salutată decizia Președintelui Maia Sandu, a Prim-ministrului Natalia Gavriliță și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, de a semna și transmite cererea de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană. La fel cum trebuie observat faptul că s-a mișcat rapid Comisia Europeană și, pe 11 aprilie 2022, a fost transmis Ministerului Afacerilor Externe de la Chişinău chestionarul privind candidatura R. Moldova la aderarea la UE – o etapă importantă pentru elaborarea Avizului Comisiei Europene privind acordarea statutului de candidat la aderarea la UE. România se arată dispusă să ofere sprijin tehnic în completarea acestui dosar.
Fac politică – înțeleg, deci, foarte bine cât de complicată poate fi relația dintre promovarea unor reforme absolut necesare și gradul de mulțumire sau nemulțumire al societății față de eforturile făcute de către Puterea politică. Aceeași problemă – la scară mai mare sau mai mică – există în toate țările democratice. Vreau însă să salut curajul și determinarea administrației politice de la Chișinău de a susține un program de reforme fără precedent în istoria R. Moldova. Doamna Președinte Maia Sandu și doamna Prim-ministru Natalia Gavriliță fac lucruri extraordinare, într-un context global, regional, economic și social foarte dificil. Eu le încurajez să meargă pe aceeași linie, pentru că rezultatul politicilor publice pe care le promovează se va vedea, mai devreme sau mai târziu, și în viața oamenilor.
De altfel, în întâlnirea cu doamna Maia Sandu, mi-am permis să-i transmit că românii apreciază în mod deosebit tenacitatea de care actuala administrație de la Chișinău dă dovadă. Chiar sunt un exemplu de pricepere, curaj și determinare într-un context considerabil mai dificil decât al României.
