Editorial România egalității de gen, se zbate între declarații și prea puține fapte
Egalitatea, acest principiu fundamental care stă pe buzele tuturor, este folosit adeseori doar la nivel declarativ, iar în ultima vreme în special în ceea ce privește egalitatea de gen. Ceea ce în alte țări europene a devenit un deziderat transpartinic urmărit cu consecvență pe parcursul a zeci de ani, la noi, din păcate, este mai degrabă un subiect abordat superficial. Egalitatea de gen este astfel o temă utilizată acum și de partidele cu tradiție, deoarece așa este “politically correct” și le permite să ofere iluzia de evoluție a României și intrarea în rândul țărilor dezvoltate. A trecut un an de când s-a votat în Parlament o Declarație pentru Egalitate de șanse, fără a putea fi numită însă Egalitate de gen pentru că și un simplu cuvânt crea deranj. Toate partidele au promis că se vor dedica cauzei.
Realitatea de la firul ierbii spune însă altceva. La Conferința de lansare a Indicelui egalității de gen 2023, organizată de Institutul European pentru Egalitatea de Gen, au fost prezentate cele mai recente constatări privind egalitatea de gen la nivelul UE. România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește Indicele Egalității de Gen în Uniunea Europeană, cu un scor de 56.1 din 100, fiind cu 14.1 puncte sub media UE. Bulgaria are un scor de 65.1, iar Ungaria, penultima în acest clasament, are 57.3. În aceeași săptămână, un proiect inițiat de parlamentare de la aproape toate partidele, prin care se propuneau cote de reprezentare de 33%, inclusiv pe locurile eligibile, a creat un mare deranj în Camera Deputaților.
Care sunt domeniile cele mai afectate în România?
Deși am urcat 17 locuri la domeniul „activități sociale”, inegalitățile de gen s-au accentuat în subdomeniile de luare a deciziilor politice și economice, unde România ocupă locurile 26, respectiv 27. România are, de asemenea, cel mai mic punctaj în subdomeniul comportamentului de sănătate. De la accesul îngreunat și deseori aproape imposibil la proceduri de întrerupere a sarcinii, la un număr alarmant de decese din cauza cancerului de col uterin, la servicii ineficiente sau inexistente de planificare familială, lipsa decontării integrale la nivel național a procedurilor de fertilizare, indiferența mediului politic și a sistemului medical lasă femeile fără aer – exact ultimele cuvinte ale Alexandrei, femeia care a decedat anul acesta după o noapte în care a implorat ajutor medical la maternitatea din Botoșani.
Cu privire la reprezentarea femeilor în politică, subiect dezbătut iar și iar în spațiul public, cifrele vorbesc de la sine. 5,4% la nivel local, 21% la nivel europarlamentar, 18% la nivel parlamentar. Mai puțin de 80 de femei, din totalul de 466 de parlamentari.
82% din cei care fac legi care privesc în mod direct corpul femeilor sunt bărbați. Tot ei au votează anual bugetul, care stabilește sumele investite în educația viitoarelor generații sau pentru sănătate.
95% din cei care decid la nivel local cât să investească și să prioritizeze pentru facilități pentru copii și seniori, pentru policlinici sau spații de joacă și spații verzi sunt bărbați.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ni se spune că nu este o problemă, invocând competența, de parcă toți parlamentarii, miniștrii și primarii bărbați debordează de competența și ceea ce ar însemna, în traducere liberă, că femeile sunt mai slabe educațional, profesional. Ceea ce nu este adevărat, în medie, la nivel național, mai multe femei au studii superioare sau rezultate mai bune la toate examenele. Se mai invocă argumentul potrivit căruia creșterea numărului de femei în politică ar trebui să fie naturală. Dar nu este așa. Natural, de peste 10 ani, nu avem o creștere ci mai degrabă o scădere a numărului de femei în funcții politice relevante iar toate țările care au crescut numărul femeilor parlamentare sau primare, au avut fie cote în legile electorale, fie cote impuse intern în fiecare partid, fie ambele măsuri.
România chiar nu trebuie să reinventeze nimic! Evoluția pozitivă, semnificativă, a măsurilor pentru femei s-a văzut în multe alte țări după ce au fost introduse cotele de gen pentru reprezentare. Ulterior s-a corelat și demonstrat efectul acestor măsuri asupra creșterii indicatorilor de calitate a vieții pentru populație per ansamblu!
Cum s-a ajuns aici?
Ceva merge pe dos într-o țară în care, totuși, femeile reprezintă majoritatea populației. Este rezultatul mentalităților întipărite din timpuri istorice de tristă amintire și a lipsei de preocupare reală a clasei politice pentru acest subiect.
S-a indus de-a lungul timpului ideea că avem lucruri mai importante de făcut în România sau că subiectul egalității de gen este unul secundar, ce va avea natural o evoluție pozitivă. Cum putem însă crește oportunitățile de dezvoltare social economică dacă nu depunem eforturi pentru eliminarea unor prejudecăți și nu încurajăm, prin instrumente clare și măsurabile, creșterea reprezentării unui segment ce reprezintă 50% din populație?
Este momentul să înțelegem că tema egalității de gen nu este doar despre eliminarea discrepanțelor, discriminărilor și susținerea drepturilor femeilor, ci despre modul în care poate sau nu evolua societatea noastră.
Avem nevoie de un plan transpartinic, de țară, prin care să creăm mai multe oportunități și sprijin pentru femei pentru a dezvolta armonios societatea în care trăim. Egalitatea de gen este un subiect pentru și despre societatea în care vrem să trăim!
În România în acest moment sunt câteva figuri publice, din Guvern sau Parlament, care au susținut agenda egalității de gen. Prea puține însă și din păcate nu au putut să modifice majoritățile din propriile partide, majorități ce nu sunt de acord cu introducerea cotele. Sau cel puțin nu pe locuri eligibile.
De la declarații la fapte nu este decât un pas care arată defapt consecvența între vorbe și acțiuni.
REPER a avut curajul de a face acest pas, în premieră pentru România și să introducă prin Statut cote de 50% de reprezentare a femeilor, pentru toate tipurile de alegeri, pe sistem fermoar. Măsurile noastre încep la nivel intern și se continuă la nivel parlamentar, unde am inițiat proiecte pentru asigurarea întreruperii de sarcină în condiții de siguranță, susținerea victimelor violenței domestice, cote de reprezentare sau de sancționare a hărțuirii sexuaeă.
Partidul REPER a stabilit alături de societatea civilă și experte în domeniul egalității de gen un număr de măsuri transversale care vizează stabilirea unui echilibru și răspund nevoilor concrete ale femeilor. Sănătate și drepturi reproductive, mamă și maternitate, participarea femeilor la viața politică, economia la feminin, violența împotriva femeilor sunt cele 5 capitole care alcătuiesc manifestul România la Feminin. Totodată, platforma România la Feminin care s-a conturat în urma redactării manifestului organizează săptămânal evenimente online cu și despre femei, pe subiecte de interes.
Măsurile pentru drepturile femeilor în domeniul sănătății sexuale și reproductive, de sprijin pentru victimele violenței domestice, reprezentare în funcții publice dar și pentru susținerea mamelor antreprenoare ori din profesii liberale vor rămâne teme pe care mă voi axa și anul viitor, urmărind alinierea României la tendințele Uniunii Europene și mai ales o Românie în care femeile și bărbații să aibă șanse egale pentru a-și atinge potențialul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
