Omul și schimbarea climatică
Păsări marine care cad din zbor, mor în valuri și sfârșesc pe nisipurile plajelor de pe coasta de Vest a Canadei; pui de lei de mare deshidratați, urși polari morți de foame în Arctica, sau vaste câmpuri de corali depigmentați în Australia. Toate aceste fenomene sunt rezultatul valului de încălzire a apei din ocean, care a atins cote maxime în ultimii doi ani.
Sunt doar vârful aisbergului de posibile fenomene declanșate de schimbarea climatică, în plină desfășurare astăzi.
Seceta prelungită din California a secat lacuri importante și rezervoare de apă, iar incendiile de păduri au devenit din ce în ce mai greu de controlat. Pierderea de teritoriu din insulele Kiribati a determinat autoritățile să cumpere pământ în Fiji. În Siberia a izbucnit o epidemie de antrax.
De ce mulți oameni nu cred în schimbările climatice?
Oamenii de știință sunt de acord că schimbarea climatică de astăzi se datorează activității umane, marcând era “antropocen”.
Un studiu din 2013 arată că 97.2% dintre cercetătorii care au studiat schimbările climatice susțin că sunt cauzate de om. Deși știința e clară pe subiect, foarte mulți oameni nu cred în schimbările climatice sau în rolul omului în acest sens. Unul din patru americani este foarte sceptic cu privire la fenomen.
Asta se explică în primul rând prin faptul că fenomenele legate de această schimbare sunt lente și puțin observabile direct, de aceea poziția care contestă schimbările climatice devine ușor de acceptat de publicul larg: nimeni nu a văzut oceanul crescând (cu excepția locuitorilor din Pacificul de Sud, care pierd teritoriu), iar zăpezile de altă dată nu sunt altceva decât nostalgia copilăriei.
Scenarii SF care se întâmplă deja
Există fenomene directe și rapide care țin de schimbarea climatică — despre care nu știm foarte multe. Ce-ar fi dacă forme de viață rudimentară, unele chiar precedând apariția omului, s-au conservat în gheață și ar reînvia odată cu topirea gheții sau încălzirea solului? Dar dacă unele din aceste forme sunt amenințătoare pentru viața umană?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Scenariul pare științifico-fantastic, însă tocmai s-a întâmplat. În Siberia, din cauza temperaturilor foarte ridicate, spori de antrax au redevenit activi și au infectat zona. Au murit doi oameni, dintre care un copil de 12 ani, și sunt mii de victime animale (reni).
Sporii sunt de fapt organisme unicelulare înconjurate de o carapace calcaroasă protectivă, care îi poate face să supraviețuiască în stare latentă pentru perioade îndelungate de timp. Așa-zisele bacterii zombi pot reveni la viață în momentul în care condițiile de mediu sunt propice. Au fost descoperiți spori care au mai mult de 30 000 de ani și care au revenit la viață — din fericire bacteriile acestea nu sunt dăunătoare omului.
Pe de altă parte, sigur există forme de viață unicelulare conservate sub această formă, care se pot reactiva și care ar putea avea efecte greu de anticipat. Este posibil ca boli considerate dispărute să revină, sau ca bacterii necunoscute, dispărute înainte de apariția și evoluția omului, să revină la viață. Modul în care acestea vor interacționa cu organismul uman este, deocamdată, un domeniu speculativ al proiecțiilor despre viitor.
În mod cert însă, schimbările climatice aduc modificări rapide de mediu, care au impact direct asupra vieții pe planetă, inclusiv asupra vieții umane. Din această cauză, fenomenul schimbării climatice este considerat unul din cele mai mari riscuri pentru economie și societate în ziua de azi.
Omul: parte din natură sau separat de aceasta?
Dezbaterea referitoare la ce cauzează schimbarea climatică actuală are implicații atât politicie cât și filozofice. Din perspectivă filozofică, dezbaterea este în sfera poziționării speciei umane ca fiind parte din natură sau separată de aceasta. Modul de raportare la această dezbatere determină poziția politică față de fenomenul schimbării climatice.
Dacă specia umană este concepută ca fiind separată de restul naturii (pe diverse criterii, conștiința fiiind unul dintre cele principale) atunci acesteia i se conferă o putere demiurgică și misiunea de a controla și eventual modifica natura după nevoile sale.
În cazul contrar, ideea că omul este parte din natură implică, la extrem, și faptul că toate acțiunile umane, inclusiv cele care cauzează schimbarea climatică, sunt naturale, deci intervenții pentru a stopa sau schimba tendințele actuale (prin schimbări comportamentale) ar fi inutile.
Cele două poziții nasc acțiuni și raportări diferite față de fenomenele cu care ne confruntăm în momentul de față și care sunt dramatice, fie că le percepem direct sau nu.
Filozofia predominantă în ultimii 500 de ani a fost aceea care postulează că omul este încununarea evoluției — o gândire de tip religios, secularizată în filozofie și știință. Însă rezultatele acestui tip de gândire la trăim astăzi.
“Revenirea” omului în natură este o reacție firească la accelerarea separării de aceasta și a avut forme diferite, de la cele nostalgice, de tipul celei propuse de Rousseau, la neo-păgânismul modern, mișcările “înapoi la natură”, etc.
Contează mai puțin pe ce poziție ne așezam filozofic, important este cum se raportează oamenii la aceste poziții și cum își folosesc puterile transformative pe care le au.
Fie că suntem parte din natură sau separați de aceasta — de fapt, suntem amândouă, pentru că suntem organisme vii dependente de mediu, dar și capabile de a-l modifica, însă doar folosind resursele acestuia — încălzirea și acidificarea apelor oceanelor, creșterea nivelului marilor, modificarea temperaturii și topirea ghețarilor sunt fenomene care se întâmplă sub ochii noștri, fără ca noi să le percem.
Ce vom percepe direct sunt efectele acestora, care pot fi dramatice — de la izbucnirea de noi epidemii sau reînvierea unora mai vechi, la dispariția surselor de hrană.
Așa cum observa profesorul Georgescu-Röegen, unul din părinții gândirii ecologice, miza de astăzi nu este una de mediu, ci una a conștiintei.
Până la urmă, poate că este mai puțin important să dezbatem cine a cauzat schimbarea climatică și să ne concentrăm asupra a ceea ce putem face acum.
Editor: Laura Ștefănuț (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea (like) pe Facebook
Pe subiecte similare:
Poate știința opri încălzirea globală?
Rechinul: cea mai nedreptățită creatură
Lipsa resurselor de apă va genera conflicte
O critică față de acordul climatic de la Paris
