Poate știința opri încălzirea globală?
Foto: Guliver/Getty Images
CAMBRIDGE - Ultima dată când atmosfera terestră a mai conținut atât de mult dioxid de carbon ca astăzi a fost în urmă cu trei milioane de ani — când nivelul oceanelor era mai ridicat cu 10-30 de metri. Modelele climatice au tot încercat să simuleze aceste mari fluctuații ale nivelului oceanelor. Un model remarcabil descoperit recent reușește să reproducă aceste variații majore: simulează calota glaciară a Antarcticii și clima globală.
Un rezultat al științei de vârf, dar care aduce vești catastrofale.
Noul model climatic ne arată că, doar prin topirea gheții din Antarctica, s-ar putea ajunge la o creștere a nivelului oceanelor cu un metru până la sfârșitul acestui secol — cu mult peste estimările precedente. Mai grav, studiul sugerează că nici măcar un succes extraordinar al programului de reducere a emisiilor de carbon nu va salva calota glaciară a Antarcticii de Vest, fiindcă nivelul oceanelor va creșterea la peste 5 metri.
E suficientă doar o creștere de un metru pentru a pune în pericol orașe întregi, de la Miami la Mumbai, nemaivorbind de enormele perturbări economice.
Trebuie să scădem temperatura planetei cât mai rapid. Pentru atingerea acestui scop, pare promițătoare o metodă de geo-inginerie numită “modificarea albedo-ului” (managementul radiațiilor solare n.r.), ce presupune răcirea planetei prin creșterea reflectivității atmosferei. Injectarea în stratosferă a unor aerosoli artificiali, care să reflecte razele solare, ar putea ajuta la echilibrarea încălzirii cauzate de gazele de seră. Mecanismul e similar cu purtarea unei cămăși albe vara: albul reflectă razele soarelui în timp ce culorile închise absorb lumina și căldura.
Clima globală nu se mai poate stabiliza doar cu geo-inginerie solară, nici în cel mai optimist scenariu. Pentru succes ar trebui să oprim simultan poluarea atmosferei cu dioxid de carbon și să aflăm cum putem reduce din cantitățile deja existente.
De aceea, trebuie să insităm pe reducerea emisiilor, trebuie să-i alocăm partea leului din resursele destinate combaterii schimbărilor climatice.
Pe de altă parte, doar reducerea emisiilor nu poate salva calota glaciară a Antarcticii de Vest și nici nu poate preveni creșterea drastică a nivelului oceanelor. Dar dacă adăugăm modificarea moderată a albedo-ului, ar putea exista o șansă să oprim creșterea temperaturii medii globale la un nivel cu doar 1.5°Celsius mai mare decât înainte Erei Industriale. (Să notăm totuși că este posibil să suportăm o creștere de 1.5°C chiar dacă am elimina astăzi toate emisiile de carbon — din cauza fenomenelor denumite “carbon-cycle feedbacks”).
Majoritatea modelelor de simulare avansate au explorat metoda modificării albedo-ului și toate arată că acest procedeu promite să atenueze schimbările climatice. Dincolo de a limita încălzirea totală, ajută și la limitarea temperaturilor extreme, scăzând riscurile valurilor de căldură distructive. Și pare a fi eficientă și în controlul precipitațiilor excesive, cu profunde implicații în reducerea inundațiilor dezastruoase.
Modificarea albedo-ului este totuși riscantă din cauza lipsei de studii științifice pe acest subiect. Iar această metodă va avea cu siguranță și efecte secundare negative. Însă nu există niciun model de simulare climatică în care o intervenție moderată să afecteze vreo regiune în ansamblu. Mai mult, potențialele avantaje, de ordinul miilor de miliarde de dolari, contrastează cu costurile directe scăzute — câteva miliarde pentru întregul proiect. În fapt, costurile modificării albedo-ului sunt atât de mici, încât nici nu vor fi un factor determinant în luarea deciziei.
Mult mai importantă va fi estimarea riscurilor potențiale, iar pentru asta e nevoie de alte studii științifice. În lipsa acestora, ar fi o imprudență ca această metodă să se implementeze în acest moment dar, totodată, ar fi absurd să-i ignorăm potențialul. Ar fi ca și cum am abandona cercetarea unui medicament anti-cancer promițător doar fiindcă nu-i încă dovedit științific.
Academia Națională de Științe a SUA a semnalat pentru prima dată metoda într-un raport din 1983, numind-o “modificare climaterică”. A recomandat studii amănunțite în 1992 și, din nou, în 2015. Organizații importante de protecție a mediului ca Environmental Defense Fund sau Natural Resources Defense Council susțin realizarea proiectelor de cercetare. Cu toate acestea, astfel de studii nu există.
O explicație ar fi îngrijorarea de a nu fi deturnate resurse dinspre alte domenii. Dar Statele Unite, spre exemplu, au un buget anual pentru cercetări climatice de 3 miliarde de dolari. Un program care să exploreze geo-ingineria solară ar costa doar câteva zeci de milioane pe an, ceea ce este pe deplin fezabil.
O piedică mai serioasă ar fi teama că o atenție sporită acordată soluțiilor ce țin de geo-inginerie ar putea submina motivația pentru reducerea emisiilor de carbon. Dar ar fi la fel de prostesc ca și cum te-ai apuca de fumat pe baza informației că un tratament anti-cancer are rezultate promițătoare pe șoarecii de laborator. Dimpotrivă, e posibil ca eforturile de creștere a cercetării modificarii albedo-ului să imprime o nouă dinamică acțiunilor de reducere a emisiilor de carbon — așa cum imaginea chimioterapei poate determina pe cineva să se lase de fumat
Explorarea tehnologiilor care să-i protejeze pe cei săraci și vulnerabili în acest secol trebuie să fie imperativă.
China a inițiat un program limitat de studiere a modificării albedo-ului, dar SUA nu. Fiindcă este o tehnologie ce necesită un efort internațional deschis și transparent, exact tipul de efort în care SUA excelează, putem vorbi de un adevărat eșec.
Ar trebui ca guvernul american să preia acum conducerea în privința cercetării modificării albedo-ului. Chiar dacă metoda nu ar funcționa, pierderile ar fi irelevante. Dar, dacă se întâmplă să fie un succes, câștigurile sociale, economice și de mediu vor fi spectaculoase.
Titlul, introducerea și sublinierile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
Copyright: Project Syndicate 2016 - Toward a More Reflective Planet
Secțiunea de Opinii și Analize realizează un focus pe tema schimbărilor climatice.
Puteți urmări mai multe Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook
